Răspuns :
Răspuns:
În primul rând , condiția omului de geniu va reprezenta o supratema a poemelor maturității iar influența filozofiei schopenhaueriene este certă : însingurat, aflat într-o constanța opozitie cu superficialitate societății contemporane care nu se ridica la înăltimea aspirațiilor sale , geniul este omul superior care aspiră la depășirea limitelor destinului uman prin puterea minții. Neîmplinit efectiv el își asumă singurătatea creatoare în ciuda faptului ca asemeni celorlalți muritori este supus devenirii trecerii ireversibile a timpului . În plus adevarata frumusețe a omului de geniu este dezvoltată în tabloul al treilea caci prin puterea minții și prin dorința de a cuprinde spiritual universul el imaginează tablourile succesive ale evoluției universului aflat într-o eterna devenire. Eminescu devine prin aceste secvențe poetice creatorul pastelului comic în literatura română. Dezamăgit de prezent, de societatea contemporană meschină, omul de geniu imaginează evoluția ciclică a universului de la nastere pana la revenirea la starea de inecreat. Tabloul este ilustrativ și pentru vizionarismul romantic , eul liric find creatorul unor lumi imaginare descrise in imagini de o plasticitate ce dă concret chiar și relațiilor abstracte.