Răspuns:
Cei ce treceau pe acolo Îl insultau, dădeau din cap 40 şi ziceau: „…, salvează-Te pe Tine Însuţi, dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, (şi) dă-Te jos de pe cruce!“ 41 Tot aşa Îl batjocoreau şi conducătorii preoţilor, împreună cu cărturarii şi bătrânii, zicând: 42 „Pe alţii i-a salvat, dar pe Sine Însuşi nu Se poate salva! Doar este Împăratul lui Israel! Să Se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu, să-L scape acum Dumnezeu dacă vrea! …“… 46 Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?“… 48 Imediat unul dintre ei a alergat şi a luat un burete, l-a umplut cu vin acru, l-a pus într-o trestie şi I l-a dat să-l bea. [Marcu 15] 16 Soldaţii L-au dus în curtea palatului… 17 L-au îmbrăcat cu o mantie purpurie, au împletit o coroană de spini şi I-au aşezat-o pe cap. 18 Şi au început să-L salutezicând: „Salutare, Împărate al iudeilor!“ 19 Ei Îl loveau peste cap cu o trestie, Îl scuipau şi se puneau în genunchi, închinându-I-se. 20 După ce şi-au bătut joc de El astfel, L-au dezbrăcat de mantia purpurie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus afară să-L răstignească… 37 Isus a scos un strigăt puternic şi Şi-a dat suflarea. [Ioan 19] 33 Însă, când au venit la Isus, au văzut că deja murise şi nu I-au mai zdrobit picioarele, 34 ci unul dintre soldaţi I-a străpuns coasta cu suliţa; şi imediat a ieşit sânge şi apă. … fusese răstignit … [Ioan 20:25]Dar Toma le-a zis: “Dacă nu văd semnul cuielor în mâinile Lui, dacă nu pun degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu pun mâna mea în coasta Lui”.. [Ioan 19] 23 Când soldaţii L-au răstignit pe Isus, I-au luat hainele şi le-au împărţit în patru părţi, câte o parte pentru fiecare soldat. De asemenea, I-au luat şi tunica. Tunica era fără nici o cusătură, fiind ţesută dintr-o singură bucată de sus până jos. 24 Atunci şi-au zis unii altora: „Să n-o sfâşiem, ci să tragem la sorţi a cui să fie!“
1 Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Eşti atât de departe de izbăvirea mea
şi de cuvintele strigătului meu!
2 Dumnezeul meu, strig ziua, dar nu-mi răspunzi,
strig noaptea, dar nu găsesc odihnă…7 Cei ce mă văd îşi bat joc de mine, rânjesc şi clatină din cap.
8 „S-a încrezut în Domnul! Să-l scape El!
Să-l izbăvească, căci doar Îşi găseşte plăcerea în el!“9 Şi totuşi Tu m-ai scos din pântecele mamei mele şi mi-ai dat ocrotire la pieptul ei.
10 Sub privirea Ta am fost scos din pântece;
încă din pântecele maicii mele, Tu eşti Dumnezeul meu.
11 Nu Te îndepărta de mine, căci necazul este aproape şi nu am nici un ajutor!12 Mă încercuiesc mulţi tauri, nişte tauri puternici din Başan mă înconjoară. 13 Îşi deschid gura împotriva mea
ca leul care sfâşie şi răcneşte.
14 Sunt turnat ca apa şi toate oasele mi se despart.
Ca ceara mi se topeşte inima înăuntrul meu.
15 Mi se usucă puterea ca lutul, iar limba mi se lipeşte de cerul gurii: m-ai adus în ţărâna morţii.
16 Mă încercuiesc nişte câini, o ceată de nelegiuiţi mă învăluieşte; mi-au străpuns mâinile şi picioarele.
17 Toate oasele aş putea să mi le număr. Ei se uită, mă privesc;
18 şi-au împărţit veşmintele mele între ei şi au tras la sorţi pentru cămaşa mea.
