O zi hazlie din viața mea
Cum as putea uita vreodată acea zi? Atmosfera, calda de toamna, frunzele rosiatice, parfumul naturii îmbătrânite. Imi amintesc si acum, ajunsesem la zoo alături de familia mea.
A fost impresionant, zebre, lei, tigri și nu numai. Fiecare era frumos in felul său. Peste tot erau copii, entuziasmul curgându-le prin vene. Am mers ce am mers, dar a fost inevitabil ca oboseala sa nu apăra. Astfel, mama și cu mine ne-am așezat pe o banca. Imi oferă o banana, iar eu o iau. Brusc, simt niște degete atingandu-mi umărul. Ma întorc indignat/indignata și privesc: nimeni. Fara sa realizez, fructul din mâna mea dispare. Cum s-a putut întâmpla asa ceva? Curios/curioasa, mai pun o banana pe banca și ma îndepărtez, ascunzându-ma după un copac. Inimaginabil! O maimuțică a venit și a început sa mănânce. Relaxata, se așeza pe burtica savurându-și prada.
A fost amuzant, toți oamenii râdeau uitându-se la viețuitoarea poznașă. De atunci, m-am învățat sa am mai multă grija in jurul hoților cățărători.
