povestiti ce se intampla in acest fragment;
Pippi mergea pe stradă cu un picior pe trotuar și unul în șanț. Apoi mergea de‑a‑ndărătelea, ca racul, ca să nu mai trebuiască să se întoarcă, vezi bine! Când ajunse în dreptul casei, se opri. Copiii se cercetară în tăcere. În cele din urmă, Tommy zise:
— De ce mergi așa?
— De ce merg așa? se miră Pippi. N-are voie omul să meargă cum poftește? Doar trăim într-o țară liberă, nu? Și, dacă vrei să știi, în Egipt toată lumea merge așa și nu i se pare nimănui ceva curios.
— De unde știi? întrebă Tommy. Ce, ai fost în Egipt?
— Dac-am fost în Egipt? Ba bine că nu! Am fost peste tot în lume și-am văzut chestii mult mai ciudate decât oameni care merg de‑a‑ndărătelea! Mă‑ntreb ce‑ai fi zis dacă mă vedeai mergând în mâini, ca-n Indochina.
— Minți de-ngheață apele! zise Tommy.
Pippi stătu un pic pe gânduri:
— Îhî, ai dreptate, mint, spuse ea cu tristețe în glas.
— E urât să minți! zise Annika, care abia acum îndrăznise să deschidă gura.
— Da, e foarte urât să minți, întări Pippi, încă și mai posomorâtă