Explicație:
Deopotrivă cu dezvoltarea culturii materiale, a comerțului, meșteșugurilor, orașelor, pe parcursul acestor două secole se dezvoltă și cultura spirituală.
Apar primele cronici moldovenești (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), se introduce limba română în biserică, este deschisă prima tipografie (1642), unde este editată prima carte în limba băștinașilor - Cazania lui Varlaam (1643).
La 1646 apare Pravila lui Vasile Lupu, o carte monumentală a literaturii juridice din Moldova.
O personalitate științifică remarcabilă a fost Nicolae Milescu-Spătaru, care a scris circa 30 de lucrări științifice.
Cea mai vastă operă de cultură românească a epocii o constituie cea a lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), care a dus faima Moldovei în lume.
La mijlocul secolului al XVIII-lea înfăptuiesc marile reforme social-economice și administrative ale lui Constantin Mavrocordat (1733-1735; 1741-1743; 1748-1749; 18 iunie- 4 decembrie 1769; care pun bazele modernismului în Moldova.
