Răspuns :
Imperiul Roman este cel mai vast și compact imperiu a Antichității, fiind una din cele mai unitare și durabile macroformațiuni statale din istoria omenirii. Imperiul Roman s-a extins prin cuceriri, unind pentru prima și singura dată toate hotarele Mării Mediterane. În timpul Antoninilor, Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii teritoriale și a puterii militare. Expansiunea cuprinde mai multe etape. În primul rând, Roma devine stăpâna Italiei. După alungarea ultimului rege, începând cu anul 509 î.Hr., Roma devine Republică, fiind condusă de senat, magistrați și adunarea poporului ce avea rolul de-ai alege pe magistrați.
Începând cu secolul al III-lea, Imperiul Roman s-a confruntat cu numeroase dificultăți: lipsa de autoritate a împăratului, decăderea economică și atacarea de către barbarii migratori. Migratorii au ocupat teritoriile române și au atacat orașele române, inclusiv Roma, concomitent cu situația, împăratul Constantin cel Mare a creat o nouă capitală - Constantinopol. Însă în anul 395 d. Hr., are loc căderea Constantinopolului, cât și împărțirea statului roman în Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de Răsărit. Astfel, în anul 476 d. Hr., pe lângă detronarea lui Romulus Augustulus mai are loc și prăbușirea Imperiului Roman de Apus sub atacurile migratorilor germanici. Războiele duse de către Imperiul Roman au avut un rol important pentru economia statului iar armata imperială romană ducea rolul protecției statului.
Războaiele cu samniții (343-341, 326-304, 298-290) au drept cauză tratatul dintre Roma și orașul Capua, care îl scoate de sub autoritatea samniților. În ciuda unor înfrângeri precum cea de la Caudium (321 a. Hr.), romanii vor desființa puterea politică etruscă în urma bătăliei de la Sentium din 295 a.Hr. Spre sud, Roma se lovește de un adversar puternic. În final Roma domină clar Peninsula italică. Pe plan cultural însă, elenismul cucerește aristocrația romană.
Cât despre războaiele cu punii, principala cauză este motivația economică. Ce se termină în final cu invadarea Africii în 256 a.Hr. de către romani. Expediția se consolidează însă cu un dezastru pentru romanii care în 255 a.Hr. pierd toată armata.
Romanizare - adoptarea de către un popor a limbii latine, a obiceiurilor, a tradițiilor și a modului de viață roman.
Începând cu secolul al III-lea, Imperiul Roman s-a confruntat cu numeroase dificultăți: lipsa de autoritate a împăratului, decăderea economică și atacarea de către barbarii migratori. Migratorii au ocupat teritoriile române și au atacat orașele române, inclusiv Roma, concomitent cu situația, împăratul Constantin cel Mare a creat o nouă capitală - Constantinopol. Însă în anul 395 d. Hr., are loc căderea Constantinopolului, cât și împărțirea statului roman în Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de Răsărit. Astfel, în anul 476 d. Hr., pe lângă detronarea lui Romulus Augustulus mai are loc și prăbușirea Imperiului Roman de Apus sub atacurile migratorilor germanici. Războiele duse de către Imperiul Roman au avut un rol important pentru economia statului iar armata imperială romană ducea rolul protecției statului.
Războaiele cu samniții (343-341, 326-304, 298-290) au drept cauză tratatul dintre Roma și orașul Capua, care îl scoate de sub autoritatea samniților. În ciuda unor înfrângeri precum cea de la Caudium (321 a. Hr.), romanii vor desființa puterea politică etruscă în urma bătăliei de la Sentium din 295 a.Hr. Spre sud, Roma se lovește de un adversar puternic. În final Roma domină clar Peninsula italică. Pe plan cultural însă, elenismul cucerește aristocrația romană.
Cât despre războaiele cu punii, principala cauză este motivația economică. Ce se termină în final cu invadarea Africii în 256 a.Hr. de către romani. Expediția se consolidează însă cu un dezastru pentru romanii care în 255 a.Hr. pierd toată armata.
Romanizare - adoptarea de către un popor a limbii latine, a obiceiurilor, a tradițiilor și a modului de viață roman.