va rog enorm de mult daca ma poate ajuta cineva, dau coroană.. apreciez enorm

Când l-am cunoscut, în copilărie, eu nu eram decât un școlar mititel în clasa a II-a primară, în vârstă de opt ani. Creangă era în pragul bătrâneței. Totuși, îmi aduc destul de bine aminte de el. Printre atâția dascăli severi și înăcriți, care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui Creangă, pe care toți băieții îl iubeam.
Omul acesta, înalt și burtos, pururea zâmbitor, radia în jurul lui, pe stradă ca și în clasă, în vorbă ca și în scris, aceeași lumină, bunătate și veselie.
Cu ce dragoste, cu ce căldură își îndeplinea el nobila misiune de luminător! Patima lui era gramatica [...]. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei. Și făcea cu noi în clasă probă pentru bucățile ce le tipărea mai pe urmă în celebra carte: Învățătorul copiilor.
— Mai zi o dată, măi băiete... și încă o dată... că asta nu sună curat românește... Și cu mâna pâlnie la ureche, asculta repetarea fiecărei fraze. Îl chinuia uneori ceasuri întregi un singur cuvânt ce i se părea că nu-i la locul lui – căci după auz judeca el efectul literar al stilului.
Parcă îl văd la catedră: mare, gras, suflând greoi, descheiat la haina lui de șiac, tamponându-și mereu fruntea și părul lui bălan c-o batistă roșie popească.
Așa îi era obiceiul.
— Scoateți batistele! comanda el uneori brusc, oprindu-se în mijlocul explicației. Și care se întâmpla să fi uitat batista acasă, venea singur și întindea palma lui Sf. Neculai – o vărguță de alun păstrată cu sfințenie în sertarul catedrei.
Marile lui calități de dascăl făceau să cucerească și să stăpânească deplin atenția copiilor. Și când simțea un început de oboseală a clasei, el se pornea să povestească snoave și pilde în legătură cu purtarea unora dintre noi – și toți băieții râdeau cu poftă și se porecleau, făcând haz unii de alții. „Brânză bună în burduf de câine” le spunea el celor deștepți și răi.
Blând, comunicativ, șăgalnic, domnul Creangă nu ne strunea ca ceilalți dascăli, în fața cărora ședeam smirnă, pironiți în bănci.
Uneori afară privea la jocurile noastre și ne învăța cum trebuie să batem mingea.
„Boul trebuie să tragă și copilul trebuie să se joace” zicea el și ne lăsa în voie, fără să-l supere neastâmpărul și obrăzniciile noastre. Îmi aduc aminte cu ce drag ne scoteam căciulile din cap când îl întâlneam pe stradă. Pe când ceilalți dascăli gravi nici nu-și ridicau ochii la niște școlari mărunți, domnul Creangă răspundea voios la salutul nostru, scoțându-și din cap pălăria lui sură și mare cât roata carului.
șiac – postav aspru din lână

1. Indică sensul din text al secvenței la locul lui.

2. Menționează două elemente vestimentare prin care se distinge Ion Creangă, utilizând informaţiile din textul dat.

3. Precizează o pasiune a învățătorului Ion Creangă, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

4. Explică motivul pentru care învățătorul le povestește elevilor snoave și pilde.

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Ion Creangă, aşa cum reiese din ultimele două paragrafe.

5. O trastatura morală a lui Creangă ar fi ca este politicos, vioi sau cumsecade, deoarece isi scotea palaria la saluturile micilor elevi, deci le arata si respect, chiar daca era mult mai in varsta ca ei.

❤Sper ca te am ajutat!❤

Tigrulcelbun175id Tigrulcelbun175id · Answer 2

Răspuns:

Sensul secventei ,,la locul lui " face referire la utilizarea cuvantului in text ,care corespunde unor cerinte, intocmai . potrivit .

2 )Doua piese vestimentare prin care se distinge I . Creanga sunt: haina si caciula . dupa cum reiese din text ,,descheiat la haina lui de siac si ,,scoțându si din cap palaria sura si mare cat roata carului "

3)Pasiunea invatatorului I . Creanga este gramatica ,,Cu ce dragoste ,cu ce caldura isi indeplinea el nobila misiune de luminator " ,,Patima lui era gramatica [...] ,,Tinea la scrisul limbei curate romanesti, dupa firea ei .Secventa semnificativa din text care sustine aceste afirmatii .

4)Invatatorul le povesteste elevilor ,,snoave si pilde ,,cand simtea un inceput de oboseala a clasei "I . ,,Marile calitati de dascal faceau sa cucereasca si sa stapaneasca deplin atentia copiilor ".Creanga foloseste metode inspirate , de predare, are talent oratoric , maiestrie pedagogica , tact .Prin simtul umorului il ajuta sa castige popularitate , sa le capteze elevilor atentia si interesul .Creanga ii trateaza cu respect , intelegere , iubire , apreciaza pe fiecare copil in parte .

5)Una din trasaturile morale ale lui I .Creanga este bunatatea .Din text reiese ca I. Creanga are o atitudine placuta care ii atrage pe elevi prin felul sau de a fi, de a preda .Aceasta trasatura este redata in text ,,Bland comunicativ , sagalnic reiese din text prin fapte ,prin felul in care isi trateaza elevii .,,Uneori afara privea la jocurile noastre si ne invata cum trebuie sa batem mingea ,,si ,,Pe cand ceilalti dascali gravi nici nu isi ridicau ochii la niste scolari marunti , domnul Creanga raspundea voios la salutul nostru scotandu si din cap caciula lui sura si mare cat roata carului "