Identifică în text următoarele cuvinte:
brotăcel, cojoc, muguri, să degere,
viscol. Asociază fiecărui cuvânt explicația
potrivită, conform modelului de mai jos:
• Obiect de îmbrăcăminte făcut din piele
de oaie, cu blană înăuntru, care se poartă mai ales la ţară;
• Organ al plantelor superioare, format dintr-un vârf vegetativ şi din frunze
tinere, nedezvoltate încă, acoperite de frunzuliţe solzoase;
• Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde cu perniţe vâscoase la
vârfurile degetelor, broatec;
• Despre acţiunea de a suferi o degerătură, o inflamaţie, o leziune sau rană
provocată de acţiunea frigului asupra ţesuturilor.
Model: viscol – fenomen al naturii manifestat prin vânt puternic însoţit de
ninsoare sau de lapoviţă



textul


Brotăcelul, la fântână,
L-ai avea la îndemână,
Ca să-l prinzi (pe brotăcel)
Să te joci nițel cu el.
Însă nici nu poți să-l vezi,
Verde, dintre frunze verzi,
Căci cu ele seamănă
Ca o frunză geamănă.
A! că-i mic și e frumos
Și n-ar prea umbla pe jos,
Că-și mânjește — și nu vrea —
Pielea lui de catifea.
Stă în pom pitit, pe când
Ție ți-a venit un gând:
Printre mugurii crescuți,
Să-l mângâi și să-l săruți.
Dar ai vrea să știi, acum,
Ce se fac, pe frig și-n drum,
Când se scutură copacii,
Brotăcelul și brotăcii.
Căci, pe viscol, fără foc,
Nici căciulă, nici cojoc,
Pot să degere, săracii,
Brotăcelul și brotacii.
N-avea grijă, nu le pasă.
Și-au gătit la cald o casă,
În pământ, sub tulpini,
În adânc și-n rădăcini.
Și-acolo, pe vreme rea,
Dorm întinși pe-o canapea

Răspuns :

cojoc - Obiect de îmbrăcăminte făcut din piele de oaie, cu blană înăuntru, care se poartă mai ales la ţară;

muguri - Organ al plantelor superioare, format dintr-un vârf vegetativ şi din frunze tinere, nedezvoltate încă, acoperite de frunzuliţe solzoase;

brotăcel - Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde cu perniţe vâscoase la vârfurile degetelor, broatec;

să degere -  Despre acţiunea de a suferi o degerătură, o inflamaţie, o leziune sau rană provocată de acţiunea frigului asupra ţesuturilor.

Textul:

Brotăcel, a fântână,

L-ai avea la îndemână,

Ca să-l prinzi (pe brotăcel)

Să te joci nițel cu el.

Însă nici nu poți să-l vezi,  

Verde, dintre frunze verzi,

Căci cu ele seamănă

Ca o frunză geamănă.

A! că-i mic și e frumos

Și n-ar prea umbla pe jos,

Că-și mânjește — și nu vrea —

Pielea lui de catifea.

Stă în pom pitit, pe când

Ție ți-a venit un gând:

Printre mugurii crescuți,

Să-l mângâi și să-l săruți.

Dar ai vrea să știi, acum,

Ce se fac, pe frig și-n drum,

Când se scutură copacii,

Brotăcelul și brotăcii.

Căci, pe viscol, fără foc,

Nici căciulă, nici cojoc,

Pot să degere, săracii,

Brotăcelul și brotacii.

N-avea grijă, nu le pasă.

Și-au gătit la cald o casă,

În pământ, sub tulpini,  

În adânc și-n rădăcini.

Și-acolo, pe vreme rea,

Dorm întinși pe-o canapea

NOROC!

Explicație:

Cele subliniate sunt cuvintele

PS: scz am stiut numai cuvintele!