Răspuns:
Două războaie civile au marcat sfârșitul republicii, punând capăt puterii supreme a Senatului. Primul dintre ele i-a avut ca protagoniști pe senatorii și generalii Caesar și Pompei. Celălalt a tranșat soarta sistemului republican: în bătălia navală de la Actium (Grecia), din anul 31 a.Chr., moștenitorul lui Caesar, Octavian Augustus, câștigă nu doar confruntarea cu Marcus Antonius (care controla partea orientală a statului roman și Egiptul), ci întreaga putere politică și militară de la Roma. Augustus devine, așadar, primul împărat al Romei.
La patru ani de la victoria decisivă de la Actium, Senatul roman, în şedinţa din 16 ianuarie 27 a.Chr., îi conferă lui Octavian titlul onorific de Augustus („alesul zeilor“), care devine în scurt timp numele său uzual, precum și titlul de princeps, „primul om (în stat)“. Acesta este de fapt „actul de naştere“ al imperiului. Fără să schimbe legal forma de organizare republicană, Augustus devine împărat prin titlul de princeps și apoi de imperator (comandant suprem al armatei), precum și prin cumularea celor mai înalte funcții publice.
Pe moneda de aur (aureus ) din vremea împăratului Traian (98 – 117 p.Chr.), pe ambele feţe, este sintetizată întreaga putere deţinută de împărat, după modelul iniţiat şi promovat de Augustus, putere pe care cetăţenii o puteau vedea astfel reprezentată pe un obiect cotidian.
Explicație:
poate te va ajuta
