Răspuns:
Explicație:
Unirea Pricipatelor a fost din punct de vedere politic,ideea central a perioadei ce a urmat după revoluția de la 1848.Efortul de modernizare s-a desfăsurat intr-un context intern,international dificil,sub ocupații străine,dar favorabil.
Ocazia care a permis la implinirea aspirației românilor de a-si intemeia un stat national a fost oferită de un eveniment international si anume,,Războiul Crimeii’’(1853-1856),unde Turcia v-a infrunta Rusia,iar Imperiul Otoman v-a câstiga.La finalul războiului se v-a organiza Crongesul de Pace de la Paris unde se pune in discuție ,,problema românească’’ si anume unirea Principatelor.Pentru noi s-a hotărât:
• Principatele vor rămâne sub suzenaritate otomană,dar ies de sub protectoratul rusesc
• Neutralitatea Mării Negre
• Revizuirea Regulamentelor Organice
• Libertatea navigabilă pe Dunăre
In 1857 vor fi organizate Adunările ad-hoc in ambele Principate.Ele trebuiau să consulte poporul in privința Unirii.Prin rezoluțiile Adunărilor ad-hoc,românii solicitau:unirea Pricipatelor române intr-un stat numit România, noul stat v-a fi condus de un prinț străin si garanția colectivă a marilor puteri
Aceste rezoluții vor fi adresăte Marilor Puteri intâlnite in 1858 la Conferința de la Paris unde se va elabora noul document,,Convenția de la Paris(1858)’’ cu rol de constituție,având următoarele prevederi:
• Fiecare Principat va avea câte o Adunare Legistaltivă
• Fiecare Principat va avea un domn pe viață
• Fiecare Principat iși va avea propriile instiuții(Comișia Centrală de la Focsani si Inalta Curte de Justiție si Casăție)
Adunările elective(cu rol de alegere) din cele două Principate au speculat textul ,,Convenției de la Paris’’ si printr-un act curajos il vor alege domn pe Alexandru Ioan Cuza in ambele Principate.
La 5 ianuarie 1859 Cuza a fost ales prin vot deschis domn in Moldova,iar la 24 ianuarie 1859 acesta a fost ales domn in ambele Principate formând ,,Mica Unire’’,,Statul român modern’’.
Puterile europene au fost puse in fața faptului implinit,deoarece dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a fost interpretată de Marile Puteri ca o incălcare a Convenției de la Paris.
Pe plan intern sunt unificate instituțile:Guvernele in 1862 cu primul ministru Barbu Catargiu,Adunările Legislative,armata condusă de Emilian Florescu. Bucurestiul devine capital unică,iar la 24 ianuarie 1862 se adoptă numele de România.
Pe plan extern,sunt adresate memorii către marile puteri europene ,iar in 1861 a obținut recunoasterea internațională a unirii politice a principatelor,dar numai pe timpul domniei sale.
