Răspuns:
e foarte mult de scris
Bună, am fost in parc alături de prietenele mele,profitând de ziua însorită care ne zâmbea duios. Ne-am luat rolele,mingea si am pornit pe alelile răutăcioase, pentru a ne descreti fruntile dupa tezele care tocmai s-au încheiat.Eram atât de incantate si de vesele încât aveam senzația ca nimic nu ne poate indispune, insa la câțiva metri de fericirea care deborda din noi, se afla o poveste trista a unei fetițe de vârsta noastra. Părea ca trăiește într-o lume doar a ei,o lume în care tot contează este sa găsești o coaja de paine într-un cos de gunoi,sau un covrig aruncat de cineva prea
satul sa să-l poata termin.Asta era o mare bucurie si i se luminau foamea A fost o zi dura pentru mine,am realizat multe si am inceput sa ma mulțumesc cu ceea am,fara a mai emite prietenii fara rost
Nu stiu la 9 imi pare rau
