Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia adoptarea Constituţiei din 1923 a reprezentat o necesitate istorică.
TEXT: ,, La 11 iulie, cei 91 de deputaţi au aprobat în unanimitate Constituţia pe care Carol a promulgat-o în ziua următoare.(…) Sistemul parlamentar instituit în 1866 diferea în unele privinţe importante de cel asigurat prin Statutul lui Cuza. Izbitoare de la bun început este poziţia mai importantǎ a Legislativului, care a devenit acum un partener aproape egal cu domnitorul în facerea legilor. Potrivit noii Constituţii, pentru a cǎpǎta putere de lege, un proiect trebuia aprobat atât de cǎtre Legislativ, cât şi de cǎtre Domnitor. Ambii puteau sǎ iniţieze o legislaţie, cu excepţia proiectelor de lege referitoare la veniturile şi cheltuielile statului, care trebuiau sǎ-şi afle sorgintea în Camera Deputaţilor. Astfel, prerogativele legislative aproape exclusive ale Domnitorului stabilite de Statut au fost reduse substanţial în favoarea reprezentanţilor electoratului. Legislativul bicameral prevǎzut prin Statut a fost menţinut, dar noul Senat era acum un organism ales, nu numit, iar funcţia sa nu mai era cea de aprobare a constituţionalitǎţii legilor, ci aceea de a servi ca al doilea organism legislativ, egal Camerei. Legislativul a câştigat, de asemenea, dreptul de a evidenţia abuzurile de putere comise de cǎtre Executiv şi de a interpela miniştrii şi chiar de a-i supune unor investigaţii parlamentare.(…) Principalul izvor de inspiraţie al autorilor ei a fost Constituţia belgiană din 1831, atât sub raportul formei cât şi al conţinutului.(…) Totuşi, Constituţia română din 1866 nu era nici pe departe o imitaţie a celei belgiene, întrucât autori ei au ţinut seama de condiţiile specifice ale României, de pildă în articolele referitoare la proprietate, învăţământ, alegeri şi administraţia locală.(… ) În plus, ei au intenţionat ca promulgarea Constituţiei să fie un fel de declaraţie de independenţă faţă de Imperiul Otoman. Schimbarea denumirii din ,, Principatele Unite’’, în ,,România’’ oficializată de către Constituţie , reflecta cu exactitate modul lor de gândire.”
(Keith Hitchins, România 1866-1947)

Dupa Marea Unire din 1918 Transilvania va fi integrata Romaniei.In 1918 a fost infaptuita o noua reforma electorala,in care a fost introdus votul universal pentru toti barbatii majori de peste 21 de ani.Un rol important in consolidarea democrației a avut-o constituția din 1923,care era necesara Romaniei dupa Marea Unire.Aceasta avea 8 titluri si 138 de articole ccare prevedeau:Regatul Romaniei devine stat national,unitar si indivizibil,ca forma de guvernare Romania este monarhie,se introduce votul unviersal.Puterea legislativa era detinuta colectiv de rege si Parlament,senatorii si deputatii trebuiau sa indeplineasca conditiile din 1866,se mentineau senatorii de drept.De asemenea cea din 1923 introducea controlul preventiv al constitutionalitatiilor legiilor prin Consiliul Legislativ cat si controlul represiv prin Curtea de Casatie si Justitie.Ea a perfectionat sistemul de control al respectariilor drepturilor si liberatiilor cetatenesti si a consacrat in plan juridic Marea Unire din 1918.