Răspuns :
Răspuns:
zeus era regele in muntele olimp după ce la omorât pe cronost tatăl său zeus in viitor va avea probleme cu oameni si dupa cu soția
Răspuns:
Zeus (Jupiter la romani) crescuse într-un an cât alţii în douăzeci şi cinci. Acum porni să îşi elibereze fraţii, despre care îi povestiseră mama şi bunica, Reea şi Geea. Turnă o licoare fermecată în băutura tatălui său, Cronos, iar Reea i-o dădu când veni acasă însetat. Cronos o dădu toată pe gât şi îndată începu să verse. Dădu afară pe toţi copiii înghiţiţi, care şi crescuseră în pântecele lui, ba încă Hades (Pluton) şi Poseidon (Neptun) aveau bărbile până la brâu.
Tinerii zei şi-au făcut tabăra pe muntele Olimp. Recunoscători, l-au pus pe Zeus în fruntea lor şi s-au pregătit de luptă cu zeii cei bătrâni. Zeii Olimpului i-au eliberat pe ciclopi şi hecatonhiri din temniţele în care îi ţinuse Cronos.
Mulţumiţi, ciclopii au făurit pe dată fulgerele, tunetele şi trăsnetele, pe care le-au dăruit lui Zeus, apoi o furcă mare cu trei dinţi, tridentul, pentru Poseidon şi o cască fermecată, ce îl făcea nevăzut când o punea pe cap, lui Hades.
Zece ani au luptat cu zeii cei bătrâni şi cu titanii, uriaşii care erau de partea acestora. Până la urmă zeii Olimpului, conduşi de Zeus, au învins şi au luat ei puterea.
În palatul său de pe muntele Olimp, aşezat pe tron şi având la picioare vulturul ce îi adusese pe când era micuţ zi de zi nectarul, băutura zeilor nemuritori, Zeus îi chemă pe Hades şi Poseidon. A hotărât să împartă lumea. El era conducătorul, dar a oprit pentru sine în chip deosebit, cerul. Poseidon a primit apele din mări, fluvii şi izvoare, iar Hades a devenit stăpânul ţinuturilor de sub pământ.
Zeus le chemă apoi pe Hestia, Demetra şi Hera. Hestia (Vesta) a devenit zeiţa căminului familial şi a focului din vatra casei. Demetra (Ceres) a devenit zeiţa holdelor bogate şi livezilor roditoare. Pe Hera (Junona), Zeus şi-a hotărât-o de soţie şi i-a dat în grijă căsătoria, familia, naşterea şi copilaşii nou-născuţi.
După ce hotărî ce vor stăpâni zeii cei mari, Zeus socoti că nu sunt destui. Începu să îşi cheme copiii. Întâi veni Palas-Atena (Minerva), frumoasa fecioară cu ochii albaştri-verzi, născută din capul lui Zeus. Tatăl său a hotărât să fie zeiţa înţelepciunii, a cugetărilor adânci, a măiestriei în muncă sau în războaie. Apoi numi zeu peste meşteşuguri pe Hefaistos (Vulcan) cel urât şi greoi, dar puternic şi priceput. Peste războiul nedrept, crud şi sângeros îl puse zeu pe certăreţul Ares (Marte). Zeu al negoţului, al hoţiei, al călătoriilor pe mare şi pe uscat, dar şi al născocitorilor, fu numit Hermes (Mercur)-fiul lui Zeus şi al Maiei-, hoţ şi mincinos, dar şi născocitor şi descurcăreţ. El avea să fie şi curierul zeilor, căci era tare iute de picior.
Zeus i-a chemat apoi pe cei doi copii pe care îi avusese cu zeiţa Leto sau Latona. Pe Apollo îl numi zeu al luminii soarelui şi al cântărilor alese, iar pe Artemis (Diana)- zeiţa luminii lunii şi a vânătoarei de animale sălbatice.
Ultima dintre cei doisprezece zei mari din Olimp (căci Hades nu se mai întoarse niciodată de sub pământ) fu Afrodita (Venus), născută din spuma mării. Ea deveni zeiţa dragostei şi a frumuseţii şi avea să fie însoţită mereu de porumbiţele care îi aduseseră ambrozie lui Zeus când era mic. Porumbiţele aveau să rămână pe vecie simbolul blândeţei şi iubirii.
Pe lângă cei doisprezece zei principali, Zeus mai numi alţi zei mari: Helios-Soarele, Selene-Luna, Eos-Aurora,Temis-zeita dreptăţii la judecată şi alţii. Pe lângă aceştia, alte zeităţi: horele, charitele, muzele şi multe altele, căci Zeus vrusese să aibe o curte mult mai numeroasă şi mai fastuoasă decât o avuseseră zeii cei vechi.