Mi-a venit o idee să ies să văd cum este iarna. Am ieșit, la prima impresie s-ar părea că e o iarnă blândă dar cu multă zăpadă. Zăpada mi-a copleșit inima așa că am decis să sar în zăpada moale ca dormitorul meu. Cea mai frumoasă iarnă am exclamat, ajungând pe covorul alb de zăpadă. Dar dintr-o dată s-a întâmplat ceva, a apărut cel din tâi fulg din ziua aceia, l-am prins în mâini și îl priveam cu o deosebită curiozitate.. A ieșit mama și mi-a spus de ce-l privește cu atâta admirație, uite în jurul tău, sunt o mulțime. Am privit-o și i-am răspuns, e cea mai frumoasă iarnă și cel mai frumos fulg pe care am putut să-l ating. Mia de fulgi nu reușeau să-l înlocuiască pe cel din mâinile mele, era cel mai minunat. Am întrat în casă și am privit încă odată pe geam, și m-am întrebat ce-a fost asta, oare a fost un vis...?
Titlu: Iarna ce mi-a copleșit inima
