Răspuns:
Funcțiile sintactice ale pronumelui personal
În funcție de cazuri, pronumele personal poate avea următoarele funcții sintactice:
Funcțiile sintactice ale pronumelui personal la cazul nominativ
subiect
Noi mergem la școală. (cine mergem? noi)
! Spune tu, măi Ioane… (cine spune? tu; subiect, chiar dacă urmează un substantiv la vocativ; vezi mai jos exemplu cu pronume la vocativ)
nume predicativ
Fratele meu este el. (cine este fratele? el)
Invitații suntem noi. (cine sunt invitații? noi)
Grija mea sunt ei. (cine sunt grija? ei)
Funcțiile sintactice ale pronumelui personal la cazul acuzativ
complement direct
! Pronumele neaccentuate determină totdeauna un verb și are funcția sintactică de complement direct.
Mă crede mama. (pe cine crede? (pe mine) mă – forma neaccentuată)
Pe mine mă crede. (pe cine crede? pe mine mă – dublă exprimare, formă accentuată + formă neaccentuată)
Crede-mă pe mine. (pe cine crede? pe mine mă – dublă exprimare, formă accentuată + formă neaccentuată)
Mă crede pe mine. (pe cine crede? pe mine mă – dublă exprimare, formă accentuată + formă neaccentuată)
! Atenție la formele neaccentuate comune acuzativului și dativului
Vă văd. (pe cine văd? (pe voi) vă)
complement indirect
Se bazează pe mine. (pe cine se bazează? pe mine)
! nu se poate adăuga forma neaccentuată pe mine mă; aceasta este o metodă de a distinge între complement direct și indirect
Strigă la ei. (la cine strigă? la ei)
complement circumstanțial de loc
A pus caietul pe ea. (unde a pus? pe ea)
A venit la voi. (unde a venit? la voi)
complement circumstanțial de mod
Scrie frumos ca mine. (cum scrie? ca mine)
atribut pronominal prepozițional
Am primit vestea despre ei. (care veste? despre ei)
nume predicativ
Cărțile sunt pentru mine. (pentru cine sunt cărțile? pentru mine)
complement circumstanțial de agent
A fost certat de el. (de cine fost certat? de el)
Explicație:
.
