Religia geto-dacilor a fost politeistă, eventual henoteistă[1], centrată în jurul zeului important Zalmoxis. Herodot afirma că dacii erau monoteișt, dar opinia majoritară a istoricilor de azi este că dacii erau politeiști și că nu se poate avea prea multă încredere în afirmațiile lui Herodot.Potrivit surselor din antichitate și Zalmoxis și Deceneu au călătorit în Egipt de unde au primit învățăturile religioase. Pitagora a primit și el învățături de la preoții egipteni iar similaritatea doctrinelor i-a făcut pe grecii antici să susțină o apropiere Zalmoxis-Pitagora.Chiar și ritualul de a trimite „mesageri” la Zalmoxis confirmă credința în viața de dincolo, mesagerii urmând a-l întâlni pe Zalmoxis. Cultul se presupune că se desfășura în incinta sacra circulară din Sarmizegetusa, la fiecare patru ani. Sacrificații erau aruncați în trei sulițe îndreptate cu vârful în sus, iar mesajele destinate lui Zalmoxis erau încredințate cât timp mesagerul mai era în viață.
Zalmoxis i-a instruit pe geto-daci în medicină. Discipolii săi sunt menționați de Platon care relatează concepția zalmoxiana "nu poți să vindeci trupul fără a ține seama de suflet. Învățăturile cuprindeau și cunoștințe profunde și complexe de psihologie, astronomie, matematică și medicină. Dacii fiind mari astronomi fiind impresionati de bolta cereasca si constelatii.
