Răspuns:
România este recunoscută ca stat-far al mişcării francofone în Europa Centrală şi de Est. A spus-o, marţi, premierul Viorica Dăncilă, al cărei Cabinet a salutat celebrarea, peste tot în lume, a Zilei Francofoniei.
În 1991, România a obţinut statutul de observator al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, iar în 1993 a devenit membru cu drepturi depline. De altfel, grupul statelor francofone a fost una din primele structuri la care România a aderat după Revoluţia anti-comunistă din 1989, în contextul istoric amplu în care, încă dinainte de crearea în 1918 a statului naţional unitar român, românii au fost parte a familiei francofone. Începând din secolul al 18-lea, cultura şi limba franceză au pătruns masiv în educaţia membrilor înaltei societăţi româneşti. Exista, de altfel, obiceiul călătoriilor de studii în Franţa pentru descendenţii elitei, călătorii care reprezentau o importantă sursă de difuzare a ideilor franceze în mediul românesc. Din 1830, studiul francezei a fost introdus în şcolile din Bucureşti şi Iaşi. A vorbi această limbă însemna mai mult decât simpla stăpânire a unui instrument lingvistic - era expresia adeziunii la valori, idei şi idealuri specifice naţiunilor moderne europene. Apoi, în prima jumătate a secolului 20, Bucureştiul a fost supranumit « Micul Paris », mulţi scriitori au ales să creeze partea cea mai semnificativă a operei lor în franceză şi, tot de atunci, nume ilustre precum Constantin Brâncuşi, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, George Enescu şi Emil Cioran fac parte din patrimoniul cultural francofon. Prin tradiţie, deci, profund francofonă şi francofilă, România şi-a consolidat la ora actuală, graţie statutului de membru al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, cooperarea internaţională. Printre altele, a găzduit, în 2006, primul sommet al francofoniei dintr-o ţară est-europeană.
La Bucureşti există un birou regional al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, iar preşedintele Agenţiei Francofone Universitare este un român. Aşa că, marţi, de Ziua Francofoniei, pentru al patrulea an consecutiv, Institutul Francez din România i-a invitat, de pildă, pe iubitorii culturii şi limbii franceze să-i sărbătorească frumuseţea şi diversitateaprin intermediul unui haiku în franceză postat pe reţele sociale.
Într-o declaraţie în exclusivitate pentru agenţia de presă RADOR a Radio România, directorul Institutului, Christophe Gigaudaut, a precizat că învăţarea limbii franceze, alături de germană, engleză sau orice altă limbă, este cea mai bună garanţie a unei deschideri cât mai însemnate a minţii şi sufletului. El a salutat munca miilor de profesori de franceză, rolul întreprinderilor şi companiilor care au pariat pe francofonie în dezvoltarea lor, dar şi al presei francofone, inclusiv al Secţiei franceze a Radio România Internaţional.
