Constantin Brâncuși a creat nu mai puțin de 30 de sculpturi care prezintă păsări, tema propriu‑zisă fiind zborul. Citește fragmentul de mai jos care înfățișează evoluția concepției artistice brâncușiene.

Măiastra (1912)
„Măiastra pare, privită de aproape, un urcior umplut cu lumină. Prelungirea aripilor și picioarele păsării alcătuiesc o bază îngustă pe care se sprijină trupul cu piept rotund: gâtul și capul au ceva de zburătoare din vremurile de început ale pământului, ceva din fascinanta înfățișare a unui șarpe sau balaur care poate ucide sau da viață cu privirea. Cam așa arată păsările în stilizările de pe unele scoarțe românești. Cam așa arată și în basmele ce vin din mari vechimi. Măiastra nu este o pasăre «în general»: ea este o anume pasăre, aceea căreia folclorul românesc i‑a dat puteri fermecate. Parcă pentru a sublinia această identitate românească a păsării, în două variante ce datează din 1912 Brâncuși a așezat sculptura pe niște socluri ce reiau jocul de romburi al stâlpilor din cerdac din satele de sub munte. […]
Artistul se afla în fața unei teme asupra căreia va medita îndelung, întreaga viață: capacitatea materiei inerte, bronz sau piatră, de a sugera ideea, de a cuprinde esența însăși a lumii organice, a vieții. [...]
«Nu lucrez păsări, ci zboruri», spunea Brâncuși. [...]

Pasărea în văzduh (1940)
Păsările brâncușiene, s‑a spus, sunt «versiuni puternic raționalizate ale creaturii naturale». Linii de forță ale unei mișcări mereu verticale, ele sunt – în același timp – făpturi vii care lasă urmele trecerii lor prin văzduh. [...] Este aici o trăsătură fundamentală a culturii românești care se prelungește până la poezia noastră modernă: aspirația spre absolut, contopirea cu legenda, sunt în permanență raportate la omul concret; persoana întâi a liricii românești are o valoare precisă, e plasată într‑un mediu recognoscibil, abstracțiunea expresiei poetice provine dintr‑o sublimare a peisajului care se umanizează și el.“
Dan Grigorescu, Album Brâncuși
Menționează transformările pe care Constantin Brâncuși le face Măiestrei din 1912 până în 1940, când apare varianta Pasărea în văzduh, ce pare „un simplu semn grafic, o literă scrisă în aer, figurând înfrângerea gravitației, desprinderea de pământ“, redând ideea de zbor, așa cum arată Dan Grigorescu.
Identifică în textele studiate de tine în această unitate o legătură cu arta lui Constantin Brâncuși.
Opera lui Constantin Brâncuși influențează și astăzi lumea. În 2016, de exemplu, designul unui hard disk extern a fost conceput ca un omagiu adus operei artistului român. Filmul SF Misiune pe Marte (2000) al regizorului Brian De Palma folosește ca sursă de inspirație una dintre cunoscutele opere brâncușiene. Vizionează filmul și află care este această operă.
