Răspuns:
Explicație:
Nașterea Domnului, Nașterea lui Iisus sau denumită pe scurt Nașterea se referă la descrierea nașterii lui Iisus Hristos așa cum apare în Evanghelia după Luca și cea după Matei și uneori la descrierea din unele texte apocrife.
Răspuns:
În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia. Nevasta lui se chema Elisabeta. N-aveau copii, pentru că Elisabeta era stearpă; Pe când slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, a ieşit la sorţi să intre să tămâieze în Templul Domnului. Atunci un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia şi a stat în picioare la dreapta altarului pentru tămâiere. Îngerul i-a zis: „Nu te teme; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisabeta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan.” Peste câtva timp, Elisabeta, nevasta lui, a rămas însărcinată. În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. Îngerul a intrat la ea şi a zis: „Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!” Căci vei naște un fiu căruia vei pune numele Isus. Maria s-a sculat chiar în zilele acelea şi a plecat în grabă spre munţi, într-o cetate a lui Iuda spre mătușa sa Elisabeta. Elisabetei i s-a împlinit vremea să nască; şi a născut un fiu, căruia iau pus numele Ioan. Maria a rămas împreună cu Elisabeta cam trei luni. Apoi s-a întors acasă. Iosif a aflat că este însărcinată dar pentru că era un om neprihănit şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, nu te teme să iei la tine pe Maria. Ea va naşte un Fiu, şi-i vei pune numele Isus. Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa. În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a suit şi el , ca să se ducă în Betleem, pentru că era din casa şi din seminţia lui David. Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria. Şi a născut pe Fiul ei cel întâi-născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei. În ţinutul acela erau nişte păstori, care stăteau afară în câmp şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare. Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un mântuitor, care este Cristos, Domnul. Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.” Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: „Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.” După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: „Haide să mergem până la Betleem şi să vedem ce ni s-a spus.” S-au dus în grabă şi au găsit pe Maria, pe Iosif şi pruncul culcat în iesle. După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. Toţi cei ce i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră şi care erau întocmai cum li se spusese. Când a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur pruncul, I-au pus numele ISUS, nume, care fusese spus de înger. După ce s-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim, şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit. Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; A adunat pe toţi cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Cristosul. „În Betleemul din Iudea” i-au răspuns ei „căci iată ce a fost scris prin prorocul: „Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.” Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. Apoi i-a trimis la Betleem ca să se ducă și el să se închine. După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum.
