O asemenea ocazie de a înflori, de a ne deschide ființa este cartea Cititorul din peșteră scrisă de Rui Zink, un autor portughez .
Băiatul este cruțat de monstru cu o condiție: SĂ CITEASCĂ.
În locul Șeherezadei care trebuia să inventeze mereu povești pentru a-i abate sultanului atenția de la planul de răzbunare, aici apare situația inversă: un fel de Șeherezadă novice, care trebuie să citească non-stop și să comunice impresiile de lectură pentru a câștiga bunăvoința și, în final, chiar prietenia lui Lector.
Așadar, cartea devine un pariu, o chestiune de supraviețuire, care îl ține pe băiat în viață.
El ajunge chiar să discute pe diferite teme cu Lector, profesorul său neoficial, de la care învață să îi placă să citească și, mai ales, cum să citească.
58: „ poezia se preface că prelucrează mai mult cuvântul, iar romanul se preface că prelucrează mai mult realitatea.
Această carte este o caldă pledoarie pentru lectură.
Însuși Lector îi explică băiatului avantajul cărții față de mediul virtual și față de mass-media.
O carte nu vine niciodata la tine singură, ci tu trebuie să te apropii de ea.
În mod natural, lucrurile trebuie descoperite de inițiativa noastră.
