Răspuns:Predicatul verbal atribuie subiectului o acțiune sau o stare, arată ce face subiectul sau ce se spune despre subiect. Este exprimat printr-un verb cu înțeles de sine stătător (verb predicativ), la un mod personal sau printr-o locuțiune verbală.
Copilul citește o carte. (citește – predicat verbal, verb predicativ; ce face copilul?)
Verb infinitivModul infinitiv este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă numele acțiunii sau al stării. Infinitivul, prin rădăcina verbului, este o formă de bază pentru formarea celorlalte moduri și timpuri. Stabilește și caracteristica conjugării verbului. Modul infinitiv intră în alcătuirea viitorului, condiționalului-optativ prezent, imperativ negativ.n propoziție, verbele la infinitiv, dacă nu intră în alcătuirea timpurilor compuse, sunt precedate de prepoziția „a“.
Modul infinitiv prezintă două forme: forma scurtă și forma lungă. Forma scurtă este precedată de prepoziția „a“. (a citi, a învăța) Forma lungă, o formă folosită în limba veche, era obținută prin adăugarea sufixului „-re“ (a citire, a învățare). În limba actuală se folosește forma substantivată a infinitivului lung (citire, citirea, învățare, învățarea).
Infinitivul cunoaște două timpuri: infinitiv prezent (a citi, a învăța) și infinitiv perfect. Infinitivul perfect se formează din infinitivul prezent al verbului a fi și participiul. (a fi citit, a fi învățat)
propozitiile afirmative sunt cele care arata o afirmatie.
ex: Ea este Ana.
Acesta este un copac.
propozitiile negative au un "nu" in fata predicatului si arata negatia fata de un lucru.
ex: Ea NU este Ana.
Acesta NU este un copac.
Sper ca te-am ajutat
