Răspuns:
Explicație:
investigatie. Ceea ce inseamna ca un sceptic mai intai analizeaza si apoi se indoieste. Domeniul credintei e un exemplu bun, deoarece predomina o stare de dezacord asupra aspectelor cruciale. Multe din argumentele scepticilor antici au luat nastere ca raspunsuri la afirmatiile emise de contemporanii lor, acestea influentand punctele de vedere ale filozofilor posteriori.
Aproape orice tip de scepticism antic contine idei despre limitele cunoasterii si despre desfiintarea judecatii. Doua dintre cele mai frecvente obiectii fata de scepticism vizeaza aceste idei. Prima consta in increderea nefondata a scepticilor fata de cunoasterea limitata. Nu se poate afirma imposibilitatea cunoasterii si nici ca ar trebui sa desfiintam judecatile referitoare la toate problemele de acum, deoarece aceasta asertiune ar fi o alta judecata. Aceste declaratii fie se vor respinge reciproc, devreme ce sunt clasificate in functie de domeniu, fie scepticul va fi nevoit sa faca o scutire aparent intamplatoare. Al doilea tip de contra-argument este acela ca asa-zisa cunoastere limitata si (sau) sugestia ca ar trebui sa eliminat judecata ar face viata imposibil de trait. Deoarece, activitatile de zi cu zi necesita alegeri pe care le facem cu ajutorul judecatii. In mod asemanator ar putea fi evidentiat succesul nostru in interactiunea cu tot ce ne inconjoara, lucru ce atrage dupa sine cunoasterea unor lucruri.
