Răspuns :

Răspuns:

Nu știu cât de lung e, ți-am făcut un referat,

Explicație:

România dispune de aproape 15 milioane hectare teren agricol, din care 9,3 mil. ha arabil, 0,6 mil. ha plantații de vii și livezi, peste 4,8 mil. ha pajiști naturale, cea mai mare parte a suprafețelor având o fertilitate ridicată.

Datorită predominării formelor de relief de înălțimi mici și mijlocii (lunci, câmpii, depresiuni, etc) fondul funciar al României are o componentă de o importantă valoare economică – terenul arabil, care constituie principala și cea mai sigură bogăție a țării. Astfel, din totalul suprafeței agricole, terenurile arabile ocupă șaizeci de procente.

Terenurile

Potențialul agricol al României rezultă din structura modului de utilizare a terenurilor (după Anuarul statistic al României). În funcție de calitățile și poziția geografică a terenurilor agricole s-au structurat și dezvoltat și diferitele sectoare ale agriculturii. O ramură cu vechi tradiții a agriculturii românești o constituie cultura cerealelor: grâul, porumbul, orzul și, într-o măsura mai mică, sorgul, orezul, ovăzul. Principalele regiuni cerealiere sunt: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Getic.

Culturile

Principalele plante tehnice cultivate în România sunt: floarea soarelui ( în sud-estul țării mai cu seamă), soia, sfecla de zahăr, inul și cânepa. În zonele mai reci (Podișul Sucevei, depresiunile din Carpații Orientali, nord-vestul Depresiunii Transilvaniei) și în zonele periurbane din câmpie se cultivă cartoful. Legumele și leguminoasele pentru boabe se cultivă mai ales în împrejurimile orașelor și în luncile unor râuri. Cultura viței de vie are în România tradiții străvechi. Principalele zone viticole sunt: podgoria Cotnari-Iași-Huși, podgoria Nicorești Ivești, Valea Călugărească, Panciu, Odobești, podgoriile din Podișul Getic (Ștefănesti, Drăgășani, Strehaia), podgoriile din Podișul Dobrogei (Murfatlar, Niculițel), podgoriile situate pe Mureș si Târnava etc.

Pomicultura

Pomicultura ocupă, de asemenea, suprafețe mari în Subcarpații Getici și de curbură, sudul Banatului, Podișul Sucevei, depresiunea Hațeg, etc.