CIVILIZATII ALE ANTICHITATI GRECIA ANTICA
1. FORMAREA UNUI POLIS
Unirea politică a vechilor greci a fost în mare măsură
impiedicată de relieful muntos. In acelaşi timp, muntil
l-au ajutat pe greci sa se apere de atacurile străine, lată
de ce grecii în sec. VIII-VII 1.Hr. s-au organizat în mici
state numite in limba greacă polis (cetate, oras"), formate
Model de acropola dintr-un oraş şi pămînturile înconjurătoare. Existau oraşe
mari, precum Atena, care avea o suprafață de 1 600 km2
Atenienii din timpuri
Dar existau şi state-insule de doar 2-3 km lungime.
străvechi.. erau aşezati
Formarea unui polis s-a desfăşurat în cîteva etape. Mai
în tirguşoare... şi, dacă
intii locuitorii din vale construiau o fortăreață (polis) pe o
muisilea teama de ceva,
nu se adunau lingå rege
colină centrală pentru a se apăra de inamic. Această colina
sd se sfătuiasca, ci fieca Yortificatà era numită de către greci acropolis (akros
re orăşel avea gwernul „ridicat"). Acolo erau înălțate principalele temple închinate
si sfatul său propriu...
zeilor protectori ai cetății. Cu timpul, oamenii s-au apropiat
Teseu, care era şi
de acropolis, care era condus de un basileu. În jur au fost
intelept şi puternic... a construite clădiri publice, temple, fintîni etc. Pentru o mai
desfiintat sfaturile si bună apărare s-a construit în afara aşezării un al doilea
magistraturile celorlalte zid. Astfel, polisul ajunge să însemne oraşul şi pămîntul
oraşele şi i-a adunat pe din jurul său, adică oraşul-stat.
toți în oraşul de astăzi...
Tucidide, Răsboiul 2. VIATA ŞI ORGANIZAREA POLISULUI
peloponesiac Pentru a discuta şi adopta legile, cetățenii se adunau
în agora (piata publică a oraşului). Tot aici se desfăşoară
serbările publice, negustorii îşi vindeau mărfurile. În jurul
agorei şi a acropolei, de-a lungul străzilor, în atelierele
meşteşugăreşti munca era în toi, iar seara se cîntau sere-
nade lingă locuințele orăşenilor.
Calitatea de cetățean era acordată celor bogaţi şi
producătorilor liberi sau demosului (meşteşugari, ţărani,
negustori), născuţi în polis. Locuitorii veniţi din alte părţi
ale Greciei, străinii, femeile şi sclavii nu aveau dreptul de
Aristocraţi greci. Desene
pe un vas grecesc
a participa la viața politică. Cetăţenii bogați îşi spuneau
aristocraţi
, adică cei mai de frunte. Din rîndurile lor erau
aleşi membrii sfatului cetăţii (bule) şi magistraţii care înde-
plineau funcţii publice pe o perioadă limitată (un an). Ce-
tățenii se supuneau aceloraşi legi şi venerau aceiaşi zei.
Toți cetăţenii, inclusiv cei din rîndul demosului, îşi puteau
exprima opinia în adunarea cetăţenilor. Pe măsură ce
polisurile se îmbogățesc, demosul îşi reduce timpul
petrecut în ateliere sau la munca cîmpului. El putea astfel
participa la treburile publice, alături de aristocrați.
Demosul grec
53
b. Alege din text
termenii-cheie pentru
a alcătui un plan de
idei despre formarea
polisului.