Răspuns:
În lumea vie există 2 mari tipuri de nutriție. Autotrofă – organismele își sintetizează substanțele organice din substanțele anorganice. Heterotrofă – indivizii biologici consumă substanțele gata preparate.
Nutriția autotrofă
Nutriția autotrofă și heterotrofă
Tipuri de nutriție autotrofă: fotoautotrofă (fotosinteză) și chemoautotrofă (chemosinteză).
Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi, în prezența luminii și a pigmenților clorofilieni, sintetizează substanțe organice din substanțe anorganice. Factorii care influențează fotosinteza sunt de două tipuri: externi și interni. Factorii externi sunt: lumina, temperatura, apa, concentrația de C02 și sărurile minerale. Pentru majoritatea speciilor de plante, fotosinteza începe de la o temperatură de 0 grade Celsius și crește proporțional cu temperatura până la 25 – 30 grade Celsius pentru plantele cu origine nordică, sau 35 – 40 grade Celsius pentru plantele cu origine sudică (de exemplu pătlăgelele roșii).
Nutriția heterotrofă
Nutriția saprofită: este caracteristică unor ciuperci și bacterii care descompun cadavre sau părți moarte ale organismelor vii. Saprofitele pot fi cu specificitate de substrat: mucegaiul alb. Fără specificitate de substrat: pe perete, pâine, gem. Ciuperci saprofite: ciupercile care realizează fermentația alcoolică: drojdia de bere, drojdia de vin. Fermentația: se realizează sub acțiunea ciupercii care acționează asupra alcoolului etilic, transformându-l în acid acetic. Ex: Când vinul se acrește într-un vas. Fermentația lactică se realizează sub acțiunea bacteriilor din genul lactobacil care determină obținerea untului. Saprofitele au importanță și în industria antibioticelor, ciupercile din genul streptomicius.
Nutriția parazită
Paraziții consumă substanțe organice din organisme vii. Virusurile, ribovirusuri cu genomul format din ARN, virusul HIV. Toate virusurile gripale, poliomielitei... Dezoxiribovirusuri cu genomul format din ARN. Bacteriofacii - virusuri care parazitează bacterii. Virusurile sunt paraziți intracelulari. (entități corpusculare de dimensiuni infime) Bacterii (patogene), determină infecții la plante, animale, ex: treponema pallidum determină sifilis. Ciuperci parazite: rugina viței-de-vie, flagelate parazite, Giardia intestinalis care parazitează în duoden (se elimină odată cu fecalele); Trichinela vaginalis parazitează în vagin, determină secreții urât mirositoare. Viermi lați: tenii, cilindrici, limbric; Viermi inelați: anelide, lipitoarea
