Răspuns:
Explicație:
Geto-dacii s-au constituit într-o puternică entitate etnică, lingvistică, economică şi de civilizaţie care, în vremea lui Burebista (82 - 44 î.Hr.), va da naştere unei vaste unităţi politice, ce se întindea de la Munţii Haemus la Carpaţii Păduroşi şi de la Dunărea mijlocie litoralul vestic al Pontului Euxin.
Geto-dacii au intrat în contact cu lumea romană încă dinainte de instaurarea stăpânirii imperiale în zona dunăreană, în secolul al II-lea î.Hr. în lumea geto-dacă pătrunzând primele elemente de civilizaţie romană. Romanii urmăreau să-şi impună controlul asupra coloniilor greceşti vest-pontice, să aibă acces la resursele zonei nord-dunărene (aur, argint)şi să beneficieze de poziţia strategică avantajoasă. Ameninţarea romană directă a început să se manifeste din timpul regelui Burebista, întemeietorul statului geto-dac. Monarhie militară întinsă, statul lui Burebista se dovedeşte efemer. Atenuarea pericolului roman la Dunărea de Jos, determinată de războiul civil izbucnit la Roma după asasinarea lui Cezar, influenţează serios situaţia din statul geto-dac: nemulţumită de politica de mână forte a lui Burebista, o parte a nobilimii geto-dace îl asasinează pe marele rege. După moartea conducătorului, statul acestuia se destramă în patru, apoi cinci formaţiuni politice.
Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos s-au realizat în a doua jumătate a secolului I î.Hr. şi demonstrau intenţia de a-i cuceri pe geto-daci. Contactele cu civilizaţia romană s-au accelerat în condiţiile în care Roma îşi fixează hotarul pe malul drept al Dunării. La sfârşitul secolului I d.Hr., regele dac Decebal a refăcut unitatea statului dac. În jurul „nucleului” din zona Munţilor Şureanu, cu capitala la Sarmizegetusa Basileion, Decebal reuneşte celelalte formaţiuni politice, din teritoriile neocupate încă de romani. Dacia, deşi cu un teritoriu restrâns, devine un stat mai puternic din punct de vedere economic, militar şi administrativ. Domnia lui Decebal reprezintă perioada de apogeu a procesului istoric pe care N. Iorga îl consideră „prima sinteză” autohtonă - „Regatul dacilor”. Acţiunile militare şi politice dovedesc faptul că geto-dacii din acea vreme erau o forţă care putea da o anumită turnură situaţiei din această parte a Europei.
Colonizarea masivă a Daciei, mulţimea militarilor, apariţia şi dezvoltarea oraşelor sunt aspecte hotărâtoare pentru romanizare. Afirmarea oraşelor dovedeşte creşterea numărului de cetăţeni romani
