Răspuns:
Vorbirea directă și vorbirea indirectă sau stilul direct și cel indirect, ori discursul direct și cel indirect sunt două procedee fundamentale de redare a spuselor cuiva, acesta fiind vorbitorul însuși sau altă persoană. Cele două procedee au în comun faptul că sursa spuselor apare ca subiect al unei propoziții, fiind exprimat printr-un substantiv sau un pronume, și în această propoziție există un cuvânt (de cele mai multe ori predicatul) cu sens de transmiterea sau solicitarea unei informații, ori de cererea ca ceva să fie făcut sau nu. De asemenea, spusele redate apar într-o propoziție aparte.