In secventa "si ninge-n noaptea",cratima marcheaza din punct de vedere morfologic rostirea impreuna a doua parti de vorbire diferite,iar din punct de vedere ortografic,separarea lor.
Consecintele de ordin fonetic al utilizarii cratimei sunt evitarea hiatului,elidarea vocalei "î" si reducerea numarului de silabe.
In poezie mentine ritmul si masura versurilor.