Răspuns :
Era ajunul Crăciunului, eu impreuna cu familia mea ne am gandit sa donam bradul unor copii orfani.In urmatoarea zi am impachetat cativa brazi gandindune ca acest gest le va putea aduce multor copii zambetul pe buza .Am pornit spre casa de copii , acolo am intalnit foarte multi copii abandonati .Le am oferit bradul si acestia mi au propus sa l facem impreuna, am pus in el globuri de diferite culori, beteala avea culoarea argintiu.Dupa ce am terminat de impodobit bradul am simtit bucuria de pe chipul acestor copii care au foarte multe lipsuri.
A venit si despărțirea care a fost una destul de grea,le am promis ca o sa mai vin in vizita pe la ei.
Asa ca ar trebui ca toti sa facem un asemenea gest , gandindune ca putem face fericiti copiii cu multe lipsuri .
Răspuns:
E iarna in ajunul Crăciunului și venind de la magazin am auzit un plânset de copil.Am vrut sa merg mai departe dar inima îmi spunea să mă întorc spre acel loc de unde venea plânsetul.M-am apropiat încet cu sfială și am descoperit un copil de vreo șase anișori îmbrăcat sărăcăcios. L-am întrebat de ce plânge și mi-a spus că el nu are brad că nu are mamă și tată și că stă cu bunica lui. Fără să stau pe gânduri i-am dat tot ce cumpărasem :câteva dulciuri, lapte , pâine etc.Nici nu va imaginați bucuria din ochii lui !
-Toate sunt ale mele?
Da ,i-ale sunt ale tale!
Daca se supără mama ta?
Sunt sigur că nu se va supăra ! Du-te acasă acum copil bun.Am plecat și eu .Am povestit mamei tot ce sa întâmplat iar ia ma luat în brațe și mi-a spus usor:.. foarte bine ai făcut copilul meu scump! Din tot ce ai da și celui ce n-are!!!
Sper că te-am ajutat!!!