Descriptiv?
Era o noapte linistita de iarna. Cerul era impanzit de stele, iar fulgii de zapada cadeau necontenit, descriind un dans in aer.
La marginea padurii, un iepuras se intrezarea printre tufisurile uscate. Timid, el inainta prin zapada inghetata, sperand sa gaseasca ceva de mancare.
Gerul aspru ii imbratisa blanita moale, parca dorind sa il captureze si sa il duca in Tara Ghetii Vesnice.
Zgribulindu-ma la vederea bietei fapturi, ma acopar mai bine cu patura mea preferata. Era moale si calda, cum e probabil si blanita acelui biet iepuras.
Resemnata, constienta ca nu pot face nimic pentru el, mi-am pus capul pe perna moale asemenea unui nor. Mos Ene se apropia cu pasi repezi, iar eu incercam sa raman in aceasta lume, alaturi de iepuras.
Ce lume minunata a creat Domnul si, totodata, cate obstacole ne-a pus in cale. Frigul si zapada pentru iepuri, iar pentru noi...Cine stie?
Am adormit. In vis dansam alaturi de fulgii de zapada si ma cufundam in blanita angelica a iepurasului.
Asemenea unei inchipuiri, asa ramasese acea noapte friguroasa de iarna.
