Acum 2 ani, când am aflat de la părinții mei ca Moș Crăciun nu exista și este doar o poveste de copii mici, iar cadourile pe care le primeam le puneau ei, îmi venea sa plang dar m-am muscat de limba și încercăm sa ma abțin din plâns. Ei s-au prins ca eu voiam sa plâng dar nu au zis nimic! A fost un moment dificil pentru mine, mai ales având 8 ani. Cel mai groaznic era ca.... Toate scrisorile mele predestinate Moșului Crăciun, le puneam în tomberon, crezând ca le pun în cutia postala! Acum, rad de mine ca eram asa prostuța când eram mica, mai ales pentru ca, ce scriam pe scrisoare, vedeam cu o săptămână înainte pe mobila dar nu îmi dădeam seama!
