Răspuns :
Răspuns:
Giovanni Boccaccio a început scrierea „Decameronului” după o epidemie de ciumă care a avut loc în Florența în anul 1348 și și-a încheiat opera în jurul anului 1353. Etimologic titlul provine din limba greacă, „deca” însemnând zece, iar „imera”, zile. Prin aceasta sunt desemnate cele zece zile în care acțiunea propriu-zisă a „Decameronului” are loc. Intervalul respectiv, însă, este extins de timpurile altor narațiuni, devreme ce personajele operei relatează în cele zece zile, câte zece povești fiecare, acestea însumând, în total, o sută. Așadar, în „Decameronul”, Giovanni Boccaccio folosește tehnica narațiunii în ramă. Cele zece personaje povestitoare, șapte doamne și trei cavaleri, fug din Florența care era bântuită de ciumă și se refugiază în provincie, într-o vilă retrasă. Conform regulilor concepute de ei, fiecare personaj devine „rege” sau „regină” pentru o zi, dobândind odată cu acest titlu privilegiul de a alege tema povestirilor ce vor fi spuse în ziua respectivă de toți. Această activitate literară le servește ca remediu sufletesc, fiind un refugiu în ficțiune, ce le permite să uite temporar de realitatea dezolantă a epidemiei care îi înconjoară și le amenință existența.
Explicație: