Răspuns :

Răspuns:

Caracterizarea Chiriței se realizează prin modalități specifice textului dramatic: directe, prin didascalii și autocaracterizare, și indirecte, prin relatțiile cu celelalte personaje.

În relația cu fiul său, Chirița amintește de cele trei dame care il educau pe d-l Goe, răsfățându-l. Ca o mama bună, aceasta vrea să îi facă lui Guliță o educatie în franceză și să îl căpătuiască cu zestrea Luluței. Numai că dorințele îi rămân neîmplinite, în parte din cauza prostiei fiului, dar și a iubirii fetei pentru Leonaș.

În portretizarea Chiriței, comicul de limbaj redă incultura și dorința de a imita vorbirea la modă cu orice preț. Chirița îi mărturisește lui „monsiu Șarlă” că a învățat franceza singură, cu volubilitatea unui jargon româno-francez care amesteca ciudat graiul neaoș moldovenesc cu „franțuzisme”, de fapt decalcuri comice construite de Chirita si urmate de expresia „nous disons comme ça en moldave”.