Răspuns:
Marea Ciumă sau Moartea Neagră a lovit Europa la mijlocul secolului al XIV-lea și a fost urmată de alte episoade epidemice în secolele care au urmat. Măsurile sanitare au reușit să stopeze propagarea ei în secolul al XVIII-lea în Europa Occidentală și Centrală și doar la începutul secolului al XIX-lea în Europa Răsăriteană. În spațiul românesc, ultima epidemie, Ciuma lui Caragea, se declanșează în 1812 și durează câțiva ani, cu un maximum în 1813-1814.
Originea ciumei din secolul al XIV-lea este, probabil, asiatică, deși nu există încă un consens în rândul cercetătorilor în legătură cu locul precis unde aceasta ar fi apărut, unii argumentează că ar fi fost în spațiul mongol, alții în cel rus, alții în cel chinez. Primele manifestări care par a fi în mod clar de ciumă sunt documentate arheologic, prin câteva morminte, în spațiul chinez încă de prin anii 1330.
Indiferent de locul de origine, boala s-a răspândit în toată lumea veche (Europa, Asia, Africa de Nord) în condițiile relațiilor politice, comerciale și religioase ale vremii
