3.Menționează ce trăsătura a Corinei se desprinde din indicatiile autorului de la începutul fragmentul ui dat, justificând-ți răspunsul.


SCENA XV
CORINA, ȘTEFAN
Rămasă singură, Corina îl privește îndelung pe Ștefan cum stă în șezlong și citește sau se preface că citește, într‑o totală indiferență. După un moment de ezitare, face un pas spre el cu ceva decis în mișcare – „ce‑o fi o fi“ – și se adresează cu o anumită bravură în toată înfățișarea, dar fără bruschețe.
CORINA:În fond, dumneata de ce ții cu tot dinadinsul să fii interesant?
ȘTEFAN (se ridică în capul oaselor și se uită împrejur, ca și cum ar căuta să vadă cu cine vorbește): Eu? Interesant? Dar nu țin deloc să fiu interesant.
CORINA (retezător): Foarte bine faci. Nici nu ești.
ȘTEFAN:Nu sunt, da’ să știi că nu‑mi comunici nimic nou. Sunt treizeci și patru de ani – la 5 octombrie vor fi treizeci și cinci – de când știu cu precizie că nu sunt interesant. Nu făcea, zău, să pierzi baia și nici mie să‑mi strici lectura, numai ca să‑mi aduci la cunoștință o știre atât de veche. (Își reia cartea și se pregătește să‑și continue lectura.)
CORINA: Ești odios.
ȘTEFAN: Asta se poate.
CORINA: Și ești ridicul.
ȘTEFAN: Și asta se poate. Dar vezi să nu te încurci. Prea multe lucruri deodată. Ar trebui să alegi: neinteresant, odios sau ridicul?
CORINA: Toate la un loc.
ȘTEFAN: Sunt un cumulard.
CORINA (pe care răspunsul o amuză, dar o și înciudează): Vrei să lăsăm gluma?
ȘTEFAN: Glumeam?
CORINA: Da. Glumeam.
ȘTEFAN: Perfect. Atunci, să nu mai glumim. (Se trântește din nou în șezlong, își reia cartea și e gata să se cufunde din nou în tăcere.)
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța ​