În general, costumul femeiesc e compus din: cămașă (ie), poale și piesa care acoperă partea de la brâu în jos care se deosebește de la o regiune la alta. Ea are denumiri diferite în funcție de forma ei și de zonă („catrință”, „vâlnic”, „fotă”, „opreg”). Aceste piese sunt țesute din lână, având ornamentație mai simplă sau mai complicată în funcție de ținut. Cămășile au aceleași părți ornamentale, cu unele deosebiri cromatice. O completare a portului femeiesc e marea varietate a gătelii capului care diferă de la o zonă la alta, chiar de la sat la sat, valoarea acestei găteli depinzând de frumusețea țesăturilor și a broderiilor sau a celorlalte podoabe în acest scop. Ele sunt compuse din: marame, năframe, cepse sau cununi. Alte piese ale costumului femeiesc sunt brâiele și betelele, care prezintă și ele deosebite realizări artistice. Caracteristic costumului femeiesc din toate regiunile constă în folosirea, ca fond, a culorii albe, a țesăturilor de in, cânepă și lână.
Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă în sudul și estul țării și mai scurtă în nord și vest. Pantalonii (ițarii) în sud și est sunt lungi și strâmți, iar în nordul și vestul țării sunt mai scurți și mai largi. Ei sunt confecționați din pânză sau postav țesut în casă. Peste cămașă (ie) bărbații își pun un brau șesut în casă sau un chimir de piele, în funcție de regiune și de ocupație. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se poartă haine din postav, frumos ornamentate, sau cojoace din piele și pieptare.
