Atunci când avem un raționament de tipul „Dacă fiecare tren merge pe calea ferată, atunci toate renurile merg pe calea ferată”, vom avea un exemplu de:
a) – inducție completă.;
b) - inducție incompletă;
c) - conversiune;
d) – obversiune;
Valoarea de adevăr a propoziției „Mâine va ninge” este:
a) – adevărat;
b) - fals;
c) - probabil.;
d) - incoerent;
Inferența „Dacă toți sportivii sunt oameni sănătoși, atunci unii oameni sănătoși sunt sportivi”, este un exemplu de:
a) – obversiune;
b) – deducție;
c) – conversiune.;
d) – inducție completă;

Inducția completă trebuie să aibă o concluzie:
a) posibilă;
b) adevărată;
c) falsă;
d) certă.;
Inferențele imediate au, ca număr de premise:
a) două;
b) trei;
c) una.;
d) patru sau cinci;
Obversiunea este o inferență:
a) mediată;
b) imediată.;
c) inductivă;
d) deductivă, analitică;
Inferența „Dacă fiecare tigru este carnivor, atunci toți tigrii sunt carnivori.” Este un exemplu de:
a) inducție completă.;
b) inducție incompletă;
c) deducție;
d) echivalență;
Inferența „Dacă unii frizeri tund bine, înseamnă că toți frizerii tund bine”, este un exemplu de:
a) inducție completă;
b) inducție incompletă.;
c) deducție;
d) echivalență;

În cazul inducției complete, concluzia trebuie să fie:
a) generală.;
b) negativă;
c) particulară;
d) analitică;