ajunseseră în lumea emoțiilor unde toți oamenii aveau câte o emoție furie bucurie fericire sau tristețe Fiecare Fiecare om era diferit unii erau sensibil alții nu Erau unii erau mereu posomorâți erau mereu fericiți nu existau doi oameni la fel Ai ajuns acolo Tu Sara Mândruloc numit parc fericiților parcul fericiților era Minunata oamenii erau fericiți se distrau și mai era un parfum parcul triști lor după mult timp venise rândul doi oameni loviți aceeasi fericit și cel trist De ce regele era mereu fericită așezarea citit mai rău era trist dar și plângea după un timp venise noaptea suprapuse rămân pot iar că ma trezit era dimineață îmi dăduseră mama că totul era un vis
