Generalul (Carol Davila era un om de o bunatate rară, deşi cam violent. Adora copiii şi azilul Elena Doamna".
opera sa iubita, era obiectul unei griji cu totul părinteşti. Considera pe orfani ca fiind copiii lui. Cei mici alergau dupa
el si-l apucau de haina, spunandu-l papa" Intr-o zi era sărbătoare. Generalul a intrat dimineata in sala de mancare
si a intrebat copil ce vor să le dea: cafea cu lapte, ceai cu lapte sau ,sadea" (neamestecate]? Cum pronunţa
TESTUL 51
(50 de puncte)
Subiectul
Citeste următorul fragment:
romaneste mai microuinardecetes ora de sa dus sardele sia impartit la fiecare vrem sardelo". Explicandu-nga
fost crescute in azil si absolut cu acelaşi tratament ca si celelalte eleve. Tot azilu petrecea cele două luni de vary
saptamani poftea la masce această acelaşi terendin e de vos colaterte vitale r rai bineFiicele lui, Elena și Jolte pe
satele vecine. Locuitori il asteptau ca pe un binefăcătos. Echtensă foarte sever in administratie. Vai de cei care ar fi
fost neglijenti
, vai de profesorii care n-ar fi venit exact la lectie; cerea ca fiecare să aibă simtul datoriei.
De aceea erau scene foarte animate între el şi fiul său, Alexandru, care cu marea sa inteligenţă era cam
serbările elevelor cu reprezentanti teatrelor. Şi iată-l pe Alexandru între fete, adică „Lupul între oi"! Experiența sa
terminat prin căsătoria profesorului cu frumoasa sa elevă Ortensia Keminger. Se pare că generalul Davila, după
moartea tragică a soției sale, a voit să se căsătorească cu mama mea, căreia, în urmă, i-a devenit cumnat. Intr-o zi,
el îmi spune: Mauricaude, (arăpoaico) așa-mi spunea, fiindcă eram mică și neagră, ascultă-mă, mama ta n-a vrut
să se mărite cu mine. Acum, am să mă însor cu tine!... Când l-am auzit, am fugit drept în odaia mea și m-am vârát
sub pat. Mult timp am avut teamă de el, până m-am făcut mai mare.
Câteodată, duminica, mergeam la el la Cotroceni, unde juca crichet cu copiii lui. Avea o grădină mare cât o moşie,
cu grădină de zarzavat într-o parte, pe când jucam crichet, adesea trecea regele Carol I cu regina Elisabeta venind
de la Şoseaua Kiseleff. Văzând pe părinții noștri
, se opreau și stăteau puțin de vorbă. Noi ne înșiram cu ciocănele
de crichet în mână și făceam adânci reverențe, apoi salutau, ne salutau şi pe noi, care iar făceam reverențe și plecau
la Cotroceni. Grădina generalului Davila era sub Dealul Cotrocenilor
, unde regele și regina locuiau primăvara, până
ce plecau la Sinaia. Nu se vedea niciun fel de pază în jurul trăsurii regale, se puteau plimba peste tot în perfectă
stare.
Alexandrina Fălcoianu*, Crichet la Cotroceni
*azil = Institutie caritabilă care adăposteşte și întreține copii, bătrâni, infirmi, săraci;
Alexandrina Fălcoianu s-a născut într-o veche familie de boieri munteni (Balea, logofăt la 1598, Petru, logofăt la
1631, Tudor
, paharnic, la 1650). Tatăl ei
, lan (1835-1869) a fost matematician, profesor universitar la Bucureşti şi
director general al Poştelor şi Telegrafelor. A fost căsătorit cu Elena Warthiadi.
A. Scrie, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
6 puncte
1. Indică, din text, patru termeni din câmpul lexico-semantic al familiei.
6 puncte
2. Menţionează două trăsături morale ale generalului Davila, aşa cum reies din text.
6 puncte
3. Precizează, pe baza textului, ce atitudine are generalul față de fiul său.
6 puncte
4. Explică motivul pentru care fetița s-a ascuns sub pat.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței: Intr-o zi era sărbătoare. Generalul a intrat dimineața în sala
de mâncare si a întrebat copiii ce vor să le dea: cafea cu lapte, ceai cu lapte sau „sadea" [neamestecate]? Cum
pronunța româneşte mai greu, copiii au înțeles în loc de sadea, sardea și au strigat toţi în cor: vrem sardele".
Explicându-i-se încurcătura, el a trimis numaidecât în oraș de i-a adus sardele şi a împărțit la fiecare copil câte o
sardea...
6 puncte