Poezia «După melci», de Ion Barbu aparține etapei baladice și orientale, deoarece este folosit un limbaj pitoresc-tradițional cu influențe populare. Poemul are ca temă drama unui copil copleșit de resentimente motivul fiind moartea unui melc. Poetul ne înfățișează astfel perioada copilariei descrisă prin trăirile intense ale copilului de altă dată, sensibilitatea acestuia în fața unei ființe mici și neajutorate aflate în pragul morții; toate acestea reprezentând o artă poetică a modernismului. Pentru poet iubirea și creația sunt îngemănate așa cum și el aparține simultan unui timp prezent și trecut. Sonoritatea tristă reluarea leit motivului sunt trasaturi moderniste.