Răspuns :

În timpul unei călătorii cu trenul, naratorul are ocazia să cunoască o doamnă alături de cățelul ei Bubico.

Acesta lătra foarte tare, exasperându-l pe autor și provocându-i gânduri negre imaginându-și ce i-ar face.

Dar doamna îi spunea mereu:

–Bubico! șezi mumos, mamițo!

După ce a lătrat ca din gură de șarpe la controlor, a venit și rândul naratorului când a rugat-o pe doamnă să-i aprindă țigara, care speriat, și-a ridicat picioarele.

Stăpâna lui Bubico îi spune cât e de prietenos acesta, iar apoi îi relatează o poveste despre cum aproape a fost sfâșiat de Bismark, câinele unui ofițer.

În timpul unei călătorii cu trenul, naratorul are ocazia să cunoască o doamnă alături de cățelul ei Bubico.

Acesta lătra foarte tare, exasperându-l pe autor și provocându-i gânduri negre imaginându-și ce i-ar face.

Dar doamna îi spunea mereu:

–Bubico! șezi mumos, mamițo!

După ce a lătrat ca din gură de șarpe la controlor, a venit și rândul naratorului când a rugat-o pe doamnă să-i aprindă țigara, care speriat, și-a ridicat picioarele.

Stăpâna lui Bubico îi spune cât e de prietenos acesta, iar apoi îi relatează o poveste despre cum aproape a fost sfâșiat de Bismark, câinele unui ofițer.

Cucoana tipă, iar naratorul îi arată repede unde se află semnalul de alarmă. Trenul s-a oprit.

Încă leșinată, cucoana își revine abia după ce trenul a pornit din nou și a ajuns la Ploiești. Atunci, naratorul se apropie de ea și-i șoptește:

–Cocoană! eu l-am aruncat, mânca-i-ai coada!

Aceasta leșină din nou, iar naratorul dispare în “noaptea neagră”.

Răspuns:

Povestitorul a pornit într-o călătorie cu trenul. A ales să stea într-un compartiment în care se afla o doamnă singură care fuma. Când a intrat, a auzit un mârâit și un cățel a scos capul dintr-un coșuleț aflat lângă doamnă.

A început să latre furios, stăpâna lui abia l-a liniștit puțin pe Bubico și tocmai atunci a intrat conductorul, să controleze biletele.

Bubico a început să latre și mai tare, să chelălăie și a încercat să iasă din coșuleț.

Conductorul a plecat, doamna și-a aprins o țigaretă. Povestitorul ar fi vrut să aprindă și el una. Cum a uitat chibriturile, s-a apropiat de doamnă să-i ceară un chibrit. Bùbico a început iar să latre, a chelălăit, a tușit și nu s-a potolit decât după ce bărbatul și-a aprins țigareta și s-a așezat în colțul cel mai îndepărtat.

Cucoana l-a lăudat pe cățel, că e cuminte, și fidel, și deștept. I-a dat zahăr, apoi lapte dintr-un pahar. În timp ce bea, un călător a deschis ușa compartimentului. Bùbico a lăsat laptele și a pornit să latre, cu ochii ieșiți din cap și mușcând aerul. Călătorul s-a retras, cățelul a terminat de băut, apoi femeia și-a turnat și ei lapte, în același pahar, și a băut. A povestit apoi cum era să-l omoare un câine din vecini, Bismark al Papadopolinii, fiindcă se dusese s-o curteze pe cățelușa acesteia, Zambilica.

Naratorul i-a oferit bomboane lui Bubico, iar acesta s-a lăsat, până la urmă, luat în brațe. Bărbatul s-a apropiat de fereastră cu el în brațe, a deschis fereastra să mai intre aer și, când trenul a încetinit ca să intre pe un pod, l-a scăpat afară pe cățel.

Cucoana, disperată, a tras semnalul de alarmă, apoi a leșinat. În gară la Ploiești, doamnei i s-a întocmit procesul-verbal pentru tragerea semnalului de alarmă. Povestitorul s-a strecurat printre pasagerii îngrămădiți în jur și i-a șoptit la ureche femeii, care se jelea, că el l-a aruncat pe Bubico. Femeia a leșinat din nou, iar povestitorul a dispărut în noapte.