Precizează mijloacele de construcție a personajului, identificate în fragmentele de mai jos.
„Toți trei negustorii, ușor și comod îmbrăcați de vară, dormitează pe scaune înadins puse în față, fiecare la prăvălia lui.“
„IANKE:[...] Un ovrei bătrân și urât ca mine are o fată așa de frumoasă? Un biet negustor care vinde măsline – într‑o mahala, a făcut așa o frumusețe... așa o comoară?“
„ANA:Și dac‑ai ști ce frumos era și ce bună pare până și mahalaua asta câinoasă... și ce înduioșător e să stai pe întuneric noaptea târziu, lângă un geam și să asculți un papa bătrân și trist care sforăie.“