Răspuns :
Răspuns:
După natura legăturilor care se stabilesc între particule, reţelele cristaline se pot clasifica în patru tipuri fundamentale:
– reţele atomice
– reţele ionice
– reţele metalice
– reţele moleculare
Există şi al 5-lea tip de reţea – reţea stratificată, în care se întâlnesc mai multe tipuri de legături.
Reţele atomice – în nodurile reţelei cristaline se găsesc atomi, uniţi prin legături covalente. In reţea se respectă unghiul dintre legături, care va depinde de starea de hibridizare a atomilor.
Exemplu:
Diamantul
– cristalizează în sistemul cubic;
– carbonul este hibridizat sp3 ;
– în reţea, legăturile covalente sunt egale, iar unghiul dintre legături este de 1090 28’ ;
Cristalele atomice sunt dure, au densitate mare, puncte de topire ridicate, reactivitate chimică redusă.
Reţele ionice – în nodurile reţelei cristaline se găsesc ioni de semn contrar, care se atrag prin forţe de natură electrostatică.
– Fiecare ion îşi satisface electrovalenţa cu fracţiuni din electrovalenţa ionilor ce îl înconjoară;
– In cristal nu există perechi de ioni; edificiul cristalin se aseamănă cu o macromoleculă uriaşă, în care sarcinile electrice se compensează reciproc;
Exemple:
1. NaCl – sistemul cub centrat pe feţe;
2. CsI – sistemul cub centrat intern.
In centrul cubului se situează ionii de cesiu (Cs + ) iar în colţurile cubului se află ionii de I – . Fiecare ion de cesiu este astfel înconjurat de 8 ioni de iodură.
Reţelele ionice se caracterizează prin:
– densitate mari;
– tensiune de vapori mică;
– puncte de topire ridicate;
– conductibilitate termică şi electrică redusă.
Reţele metalice – în nodurile reţelei cristaline se află atomi de metale, între care se relizează o legătură specială – legătura metalică. Majoritatea metalelor cristalizează în sistemul cub centrat pe feţe.
Reţele moleculare – nodurile reţelei cristaline sunt ocupate de molecule, între care se stabilesc legături slabe, de tip van der Waals.
Proprietăţi: – duritate mică;
– puncte de topire scăzute.
Reţele stratificate – sunt formate din straturi de ioni sau atomi, fizic stabile sau chimic saturate, unite prin forţe de tip van der Waals.
Exemplu :
Reţeaua grafitului, în care :
– atomul de carbon este hibridizat sp2 ;
– unghiul dintre covalenţe este de 120 0 ( formează un hexagon regulat);
– orbitalii p nehibridizaţi ai celor 6 atomi de carbon (perpendiculari pe planul hexagonului) se extind într-un orbital molecular comun, situat de o parte şi de alta a planului legăturilor