Răspuns:
1)Regalitatea (753-509 în.Hr) – guvernarea a 7 regi consecutivi.Prerogativele supreme aparțineau adunării populare(adunarea curiata).Aceasta alegea regele(rex). Odată cu expedițiile militare regele își consolidează statutul și este ales pe viață.
Societatea romană era formată din patricieni (persoane libere cu drepturi depline),și plebei(persoane libere fără dreptul de a participa la adunarea populară).
Statutul economic al persoanei nu influența asupra celui politic.Consolidarea economică a unei părți din plebei a determinat înrăutățirea relațiilor sociale.Pentru aplanarea conflictului în sec XI în. Hr Servius Tullius a realizat reforme.Societatea a fost împărțită în 5 categorii în dependență de avere. Fiecare categorie reprezenta un anumit număr de centurii în Adunarea Populară(Comitia Centuriata),reprezentanții primei categorii puteau adopta deciziile dorite.Persoanele fără avere erau numite proletari și aveau o singură centurie(un singur vot).Conflictul dintre aristocrație și rege , a determinat revolta care a modificat organizarea politică a statului.
2)Republica (509-27 în.Hr) – prerogativele aparțineau celor 3 Adunări Populare și Senatului. Puterea supremă de facto aparținea senatului.
Senatul controla activitatea adunărilor prin legea conform căreia senatul era în drept să anuleze orice decizie a Adunării Populare ,dacă considera că aceasta vine în contradicție cu interesele Romei. În situații de criză senatul numea un dictator , care avea prerogative absolute timp de 6 luni și nu răspundea ulterior pentru acțiunile sale. Adunările populare – curiata,centuriata și tributa,aveau prerogative diferite. În secolul 3 în.Hr fiecare categorie socială a obținut același număr de centurii(70). Deciziile adunării tributa au devenit obligatorii și pentru patricieni. A fost inițiată procedura de plebiscit (referendum). În urma operațiunilor militare teritoriile dominației romane, au fost extinse .Forma de guvernare republicană venea în contradicție cu realitatea teritorială.Criza a fost accentuată de luptele dintre conducătorii militari,învingător a devenit Cezar. Trecerea la imperiu nu era acceptată de Senat.
3)Împeriu se împarte în 2 etape :
a)Principatul (28în.Hr -284 în.Hr).- regim politic în cadrul căruia instituțiile republicane au funcționat de rînd cu cele imperiale,însă au fost micșorate în prerogative.În fruntea statului se afla principele,el deținea prerogative în fiecare magistratură.Senatorii au acceptat compromisul după ce a obținut privilegii individuale.
b)Dominatul a fost instituit de Deoclețian (284în.Hr) – regim politic în cadrul căruia instituțiile republicane au fost lipsite de privilegii,iar puterea era controlată de împărat.Extinderea teritorială a imperiului a determinat începutul crizei interne.Prin reforma administrativă imperiul a fost împărțit în 4,iar forma de guvernare a devenit tetrarhia. Împăratul stăpînea una din cele 4 părți și numea cei 3 conducători.Reforma a fost lichidată iar teritoriile au fost împărțite în 100 provincii.
Reformele au fost continuate de Constantin cel Mare ,în 313 religia creștină a fost egalată în drepturi cu celelalte religii,apoi a devenit religia oficială.
Criza internă și invaziile din exterior au determinat în 395 împărțirea imperiului în Imperiul Roman de Apus(centrul la Roma) și Imperiul Roman de Răsărit (Constantinopol).
Partea de vest a fost distrusă de invazia triburilor germanice în sec V d.Hr, partea de est a existat oficial pînă în 1453 cînd Constantinopolul a fost cucerit de turci.
SPER CĂ TE-AM AJUTAT!!!
