Răspuns:
- Hei, azi ca de Halloween, hai să ne spunem momente din viața când ne-a fost cel mai tare frica.
- Nu am o viață plină de peripeții așa că poți să-ți spun doar una din copilărie.
- Și care e?
- Când tata s-a coborât în fântână să o curețe.
- Și de ce ți era frica?
- Eram mica atuncea, după cum țin minte nici nu îmblam la școala. Când l-am văzut cum se coborâ într-o fântână care nu avea sfârșit în imaginația mea și cum un rand lung până în drum de oameni îi țineau funia... îmi părea că n-o să-l mai văd.
- Și ce ai făcut?
- Am început să plâng, ca orișicare copil. Dar plângeam amarnic într-atât că oamenii au fost nevoiți să-l scoată din fântână, că nimeni nu ma putea liniști.
- Și cum cu fantana?
- A fost curățită de alt om, dar atunci eram deja liniștită.
Explicație:
E situație reală din copilăria mea...