Dacã ar fi vreodatã sã recunoaştem unei naţiuni dreptul de a-şi sacraliza originea şi de a o atribui unei intervenţii divine, gloria militarã a Romei este într-atât de mare încât dacã aceasta l-ar lua drept fondator pe Marte, omenirea i-ar accepta pretenţiile”, asta ne spune Titus Livius, recunoscând importanţa covârşitoare a legendelor. Fiu al Iunonei si al lui Iupiter, corespunzând lui Ares din mitologia greacã, Marte este cunoscut şi populaţiilor italice sub numele de Mamurius, Mauors sau Mamers. Marsii, mamertinii sau marucinii sunt printre triburile care amintesc de o legãturã specialã a zonei cu zeitatea, care nu avea însã numai atribuţii rãzboinice.
Mitologia romanã este destul de sãracã în ceea ce-l priveşte pe Marte, pentru cã majoritatea surselor preiau masiv din literatura greacã, de exemplu aventura dintre Marte şi Venus cântatã de Lucretius este o reelaborare a celei homerice dintre Ares şi Aphrodita. Marte compenseazã însã prin omniprezenţa pe monede şi în calendar (îi aparţin atât martie, cât şi octombrie, finele anului marţial). Asociat lui Iupiter şi Quirinus, Marte, însoţit de coiful, scutul şi lancea sa a fãcut parte multã vreme din triada primitivã din mitologia romanã, care, sub influenta etruscã, este înlocuitã de triada Iupiter, Iunona şi Minerva. Este invocat ca Mars Pater, aluzie la originile lui Romulus şi Remus, în acest fel adresându-i-se Cato cel Bãtrân, cu capul acoperit şi braţul dezgolit, deci în ritus Romanus, în vederea evitãrii bolilor sau a unei recolte bogate.
Dar rugile în vederea câştigãrii de bãtãlii ajung la Marte în ipostaza de Silvanus, Gradivus sau Invictus. Legenda întemeierii, în care Marte joacã un rol fundamental, fiind cel care se uneşte cu Rhea Silvia care dã naştere gemenilor îngrijiţi de lupoaica aflatã tot sub patronajul lui Marte, dateazã din epoca clasicã. În jurul acestei legende Augustus dezvoltã mitul strãmoşilor divini ai lui Iulius Caesar, mergând pânã la a-i dedica templul lui Mars Ultor, Marte Rãzbunãtorul, aluzie la asasinarea de cãtre Brutus.
Explicație:
Vesta era o veche divinitate romană, considerată drept protectoare a focului din cămin și a căminului în general. Ea era prima fiică a lui Saturn. Vesta este adesea identificată cu Hestia din mitologia greacă. Prezența Vestei era simbolizată prin focul sacru care ardea în templele sale. Focul zeiței Vesta era păzit în temple de preotesele ei, vestalele. Acest foc sacru era înnoit în fiecare an la fiecare 1 martie și a ars încontinuu în Roma antică până la 1 martie 391 d.Hr., când împăratul Teodosiu I a interzis slujbele păgâne în public. Vesta era considerată protectoare a poporului roman.
Vestalele proveneau din familii romane nobile de patricieni și erau obligate să-și păstreze virginitatea timp de 30 de ani, fără dreptul de a se căsători sau de a da naștere unor copii.
sper că te-am ajutat restul te descurci
