Explică de ce este Tudor atât de surprins atunci când vede cum arată și cum se poartă Matei. Precizează ce i se pare lui Tudor neplăcut în comportamentul și înfățișarea lui Matei.
Urgent!!
De când, într-o nefericită împrejurare, părinții lui Matei Iliescu părăsiseră Bucureștii, așezându-se în N., obscur orășel de provincie, Tudor nu îl mai văzuse pe vărul său, de care îl legau amintiri de neuitat și sentimente adânci. Fu deci grozav de bucuros când tatăl său avu niște treburi în N. și, cunoscându-i sufletul, îl invită să-l însoțească. Dar ce surpriză când, împingând poarta de lemn și intrând pe o alee de trandafiri mărginită de tei groși în scoarța cărora vântul mișca ușor mătănii de praf, se află față în față cu un băiat ca de vreo paisprezece ani, slab, cu ochii întunecați și răi, cu picioarele prea subțiri ieșind din pantaloni rămași scurți și care ședea pe vine, cu capul pe jumătate ascuns în pledul cu desene pătrate de pe spate, și lovea cu nuiaua în flori, azvârlind în sus petalele lor albe, roșii, zdrobite și sfâșiate, în timp ce striga cu o voce subțire și particular neplăcută. Așa! Când îi zări se făcu alb la față, le întoarse spatele și porni în sus pe alee.
— Strigă-l, șopti tatăl lui Tudor, ciupindu-l violent de brațul drept pe care i-l ținea. Acesta e Matei.
Alergă după vărul său și îl cuprinse pe la spate în brațe, mai degrabă speriat de a nu fi recunoscut în el niciuna dintre trăsăturile iubite, decât emoționat de această întâlnire atât de dorită.