Răspuns :
Explicație:
Prin Hagi-Tudose, Delavrancea a creat cel mai izbutit tip de avar din literatura romana, acesta inscriindu-se in tipologia avarilor din literatura universala: Harpagon, Gobsek, .Pliuskin etc.
Patima lui llagi-Tu-dose de a agonisi bani si bunuri materiale depaseste limita normalita-Ui.
Acest avar isi sacrifica intreaga existenta, se priveaza de cele mai firesti lucruri pentru a aduna cat mai multi bani.
Despre el aflam ca misuna" prin carciumi si bacanii, de unde sustrage binisor" o maslina, s-o strecoara" printre gingii si fol, fol, fol" o mesteca. Dupa aceea intreaba despre pret. si, afland cat costa, incepe sa se planga ca-i scump, scump de tot la asa vremuri. Vremuri grele". La fel procedeaza peste tot unde se duce: la pastramagiul din colt, la bragagerie etc.
Atat de zgarcit era Hagiul incat, de zece ani, isi tot taia din turul pantalonilor ca sa-si carpeasca pe unde se cosesc".
Nimeni nu vazuse vreodata fum pe cosul casei Hagiului, caci el nu taia porc de Craciun, ca toti crestinii, si nici nu facea foc in soba, chiar de crapau pietrele afara de ger.
Ajuns calfa la gaita-narie, el le vorbeste ,Jru-mos si cu patima" tovarasilor sai, dezvaluin-du-si firea: De cand eram d-o schioapa" -spune Hagiul - pricepusem lumea. intelesesem bine de lot ca o carpa din gunoi este o munca de om pe care te faci stapan daca o pui doparte. Si daca mama imi dadea un han de trei ca sa-mi iau un simit, eu ma uitam in ghiozdan: de aveam felia de pane, sanatate buna, aveam ce manca (). Si puneam banul bine. Si un ban peste altul Jac doi, peste doi daca pui altul, fac trei (). E destul sa te gandesti ce poti face cu banii, ca sa si gusti bucuria lucrului pe care nu l-ai cumparat. Ai simtit bucuria? De ce sa-l mai cumperi?"
Asa va trai de acum incolo Hagiul: fara sa manance prea mult. Iara sa bea altceva decat apa, tara lemne in soba, refuzand chiar sa se insoare pe motiv ca toti copiii cer pane, imbracaminte, invatatura", iar nevasta vrea rochii plimbare scurteica de tibet fuste in gherghef"
Deosebit de mare a fost bucuria lui cand a ramas singur in pravalie. Autorul reda reactiile Hagiului astfel: obrajii ii ardeau; capul i se incinsese; ochii il usturau. La ceas, la ceas, iesea din pravalie s-o priveasca pe dinafara. Ii da tarcoale. ii cerceta incaperile si zidurile cu d-amanuntul." Visul sau devenise realitate: Ale lui sunt sadurile, jurubi-tele si gtxemurile de gaie-tane; ale lui razboaiele, rodanele (): numai el singur deschide tejgheaua; numai el singur tocmeste, face pretul si primeste, numai in mana lui banii frumosi si ro-tunzt"
Pe masura ce banii se inmulteau, crestea si teama de a nu fi pradat de hoti. Hagiul tresarea cand umbra i se incurca in picioare", iar ziua se inchidea cu zavorul in casa.
Patima Hagiului pentru aur il dezumanizeaza, personajul devenind odios, starnind dezgustul: cand soarbe din ciorba pregatita de Lea-na, zgarcitului i se pare ca simte pe gat gustul aurului, sangele viu al aurului"; ii cere nepoatei sale sa taie din coada motanului, pentru ca se raceste odaia cand intra pe usa. intr-una din dimineti, Hagiul este gasii de Ileana, numai in camasa, Iranlil cu fata in jos si ingropat in gal beni".
Cand l-au scaldat, pe genunchi, pe piept si pe frunte se vedeau rotocoale de hani". in urma lui lasase un milion.