În natură apa se găsește în stare lichidă (apa mărilor și oceanelor), în stare solidă (ghețari) și în stare gazoasă (norii) în funcție de temperatura mediului. Acestea se numesc stări de agregare.
Apa mărilor și oceanelor, apa de la suprafața solului și cea eliminată de plante prin frunze se evaporă sub influența căldurii Soarelui și se ridică în atmosferă formând norii.
Norii, alcătuiți din vapori de apă, sunt purtați de vânt în straturile superioare ale atmosferei. Când întâlnesc un strat de aer rece vaporii se condensează, transformându-se în picături de apă.
Aceste picături, fiind prea grele, nu mai pot fi susținute de nori și cad pe Pământ sub formă de precipitații: ploaie, ninsoare, lapoviță, grindină.
O parte din apa provenită din precipitații ajunge în mări și oceane, altă parte cade pe sol și se infiltrează ajungând în apele subterane, altă parte este absorbită de rădăcinile plantelor, ajungând până la nivelul frunzelor.
Călătoria apei se reia iar și iar, așa cum am arătat mai sus. Această mișcare a apei în atmosferă se mai numește și circuitul apei în natură.
În acest circuit apa nu se pierde ci se transformă permanent, trecând prin diferite stări de agregare. De aceea, putem spune că apa care a existat pe Pământ în timpul erei dinozaurilor există și astăzi, ea călătorind prin atmosferă și întorcându-se de unde a plecat.
