,,Ca domn al unei ţări situate
în prima linie a confruntărilor dintre creştini şi otomani şi care cunoştea
pretenţiile tot mai împovărătoare ale Porţii otomane, Mihai Viteazul a înţeles
că, faţă de schimbările ce se manifestau în viaţa internaţională, nu poate fi
indiferent şi nici neutru. Aceste schimbări trebuiau folosite pentru a da un
nou curs statutului politic al Ţării Româneşti. Înzestrat cu simţ diplomatic,
conturându-şi lucid planurile de acţiune, Mihai Viteazul (…) , odată ajuns la
cârma Ţării Româneşti, [a stabilit] legături cu voievozii Moldovei, cu
principii Transilvaniei, cu conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din
Balcani şi cu organizatorii cruciadei antiotomane, pentru a iniţia şi a duce,
cu sorţi de izbândă , lupta împotriva turcilor.”

 


Pornind
de la aceste texte, răspundeţi urmatoarelor cerinţe:


a.     
Numiţi teritoriul unde
işi exercita calitatea de voievod Mihai Vitazul şi perioada în care a detinut
aceasta calitate.


b.     
Menţionaţi, pe baza sursei, un obiectiv urmărit de Mihai Viteazul , în
calitate de domnitor.

c.      
Precizaţi, pe baza sursei, o caracteristică a personalităţii lui Mihai
Viteazul.   
  

d.     
 Precizaţi, pe baza sursei, două
acţiuni, una pe plan intern şi una pe plan extern, întreprinse de Mihai
Viteazul după preluarea puterii.


e.      
 Formulaţi, pe baza sursei date, un
punct de vedere conform căruia Mihai 
Viteazul a înţeles că trebuie să se încadreze în „cruciada târzie” ,
selectând  o informaţie în aceste
sens.  


f.      
 Menţionaţi un eveniment politico-diplomatic
şi unul militar la care a
participat Mihai Viteazul.

g.     
  Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant,
afirmaţia conform căreia Mihai  Viteazul
a înfăptuit prima unire politică a românilor.